PIB/locuitor în județul Cluj este comparabil cu al unor țări situate în Top 50 mondial din punct de vedere al Produsului Intern Brut/cap de locuitor.
În ultimii patru ani, județul Cluj a avut o creștere a PIB de 62% – cea mai mare din țară. Salariile mari și dezvoltarea economică a municipiului reședință de județ sunt doar două din motivele care au generat această majorare. 10.972 euro/locuitor a fost PIB-ul din județul Cluj anul trecut, iar pentru anul viitor se estimează o creștere și mai mare.
Județul Cluj a avut cea mai mare creștere PIB pe ultimii patru ani dintre toate județele. Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Prognoză, în intervalul 2012-2016, Clujul a înregistrat o crește a PIB de 62%, urmat de Constanța cu 56%, Prahova cu 42%, Ilfov cu 40% și Buzău cu 37%.
În ciuda creșterii spectaculoase, după cum era de așteptat, Bucureștiul are cel mai mare PIB (184,7 milioane lei), urmat de Constanța cu cu 36,5 milioane lei, Timiș cu 35,4 milioane lei, Cluj cu 34,5 milioane lei, Prahova cu 30,8 milioane lei și Brașov cu 26,0 milioane lei.
Anul trecut PIB-ul/locuitor în județul Cluj a fost de 10972 euro, iar pentru anul 2017 se estimează că va ajunge la 11.763 euro/locuitor. Comparativ cu PIB-ul/locuitor din unele țări din Europa, județul Cluj se situează la nivelul unor țări precum Ungaria, Polonia sau Lituania, adică țări situate în Top 50 mondial din punct de vedere al valorii PIB/cap de locuitor.
Trebuie subliniat fapul că un PIB mare nu înseamnă automat că populația județului Cluj este bogată. PIB-ul reprezintă suma salariilor și profiturilor dintr-un an, adică cu cât s-a îmbogățit populația unei țări, regiuni sau județ într-un an. Chiar dacă în câțiva ani județul Cluj va ajunge să aibă un PIB ca în Austria sau în Norvegia, nu înseamnă că locuitorii județului sunt la fel de bogați ca austriecii și norvegienii. De-a lungul anilor, populația unor țpri bogate a acumulat deja venituri și bogății, în timp ce în România acest lucru nu s-a întâmplat în trecut, mai ales în perioada comunistă și anii imediat următori după 1989.
Totuși, cum a reușit Clujul să se îmbogățească în ultimii patru ani și să ajungă un motor al Regiunii Nord-Vest? Dacă Clujul este locomotiva regiunii, Cluj-Napoca este motorul județului.
“În principal este vorba despre dezvoltarea orașului reședință de județ, care are o dezvoltare economică spectaculoasă, mai ales pe zona knowledge base economy (economie bazată pe cunoaștere), deci a intrat în zona aceasta de dezvoltare, care este cea mai dinamică la ora actuală, poate cel mai bun model de dezvoltare și cred că datorită acestui lucru s-a întâmplat un fel de efect de extrapolare. Cluj-Napoca transferă o parte din dezvoltarea aceasta și din prosperitatea proprie la nivelul județului pentru că nu numai zonele din inelul 1 din jurul municipiului încep să se dezvolte foarte bine cum eram noi obișnuiți (Florești, Apahida etc) ci deja acest efect pozitiv se simte și în alte zone. Probabil că trendul acesta va fi continua în viitor”, este de părere Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj.
Pe viitor, o parte din activitățile care nu mai încap în Cluj-Napoca se vor transfera în județ.
„Din momentul acesta, municipiul nu poate să continue dezvoltarea numai în interior ci trebuie să își gândească dezvoltarea strategică ca parte a zonei metropolitane în primul rând și apoi în întregul județ ca factor de dezvoltare corelat cu dezvoltarea județului pentru că o parte din activitățile care nu mai încap sau nu mai pot să se dezvolte fizic în Cluj-Napoca vor încerca încet să iasă în alte zone și atunci cred că orașul ar trebui să înțeleagă dezvoltarea un pic mai larg”, mai spune Hințea.
Potrivit decanului FSPAC Cluj, dezvoltarea economică a județului va fi și mai puternică dacă se va rezolva problema infrastructurii.
„Trebuie menținut același tip de deschidere față de dezvoltarea economică de acest tip și nu mă refer la genul acesta de dezvoltare manufacturieră ci genul acesta de dezvoltare economică bazată pe activități de cunoaștere. Sunt câteva lucruri clare care trebuie rezolvate la nivelul județului, cum ar fi starea infrastructurii. Aceasta va putea stimula semnificativ dezvoltarea economică a zonei metropolitane și dezvoltarea economică la nivelul întregului județ”, declară Călin Hințea.
Conducerea administrației publice județene susține că investițiile în infrastructură au adus cu sine o dezvoltare economică a județului. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj crede că dezvoltarea județului se resimte direct și în buzunarele clujenilor și în bugetul județului.
„Mereu am susținut că investițiile publice și alocarea unor bugete generoase pentru acestea sunt motorul dezvoltării economice și a creșterii nivelului de trăi. Astfel, atât ca președinte al CJC cât și ca senator, am susținut investițiile în infrastructura de transport – aeroport, drumuri, dar și în utilități – apă, canalizare, sau infrastructură turistică, sportivă etc., atrag alte investiții private și venituri pe plan local. Și vă dau doar câteva exemple clujene: am investit în aeroport, în terminale și pistă, a crescut numărul de turiști și de investitori; am investit în stadion, a crescut numărul de evenimente sportive și culturale majore și implicit numărul de turiști, deci și al veniturilor care se reîntorc la bugetele locale din diverse taxe; chiar aseară (luni, 6 martie – n.red.) auzeam patroni din domeniul hotelier recunoscând ceea ce afirm din 2011 – gradul de ocupare al hotelurilor este foarte ridicat iar cu ocazia evenimentelor mari atinge 100%. Toate acestea generează creșteri de PIB. Toate acestea se resimt pozitiv chiar și direct în buzunarele clujenilor, dar și în încasări la bugetele locale, încasări pe care noi, la CJC, suntem deciși să le reinvestim în aceeași infrastructură”, spune Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Despre salariile clujenilor se știe deja că sunt printre cele mai mari din țară. Dar, nu în toate sectoarele. Nivelul salarial este ridicat, în general, de cei care lucrează în IT și în posturi importante în multinaționale. Anul trecut, câștigul salarial mediu net lunar pentru un salariat din Cluj se situa la 2.241 lei.
Sursa foto:bzc.ro
