Parlamentarii Clujului nu s-au preocupat in marea lor majoritate prea mult de problemele locale in interpelarile initiate in cadrul Senatului si a Camerei Deputatilor. Cele mai multe asemenea dialoguri intre alesi si ministere sunt sterile, se ridica probleme de care mereu sunt responsabile alte structuri sau se fac promisiuni desarte.
Deputatul Adrian Oros, de pilda, a postat anul acesta 14 interpelari si intrebari, toate cu teme generale, fara referire la problemele Clujului. Intre temele abordate se numara stadiul absorbtiei fondurilor europene in institutia AFIR, necesitatea unei noi Legi a Educatiei, repercursiunii desfiintarii UEFISCDI, semnarea „contractulului pagubos decatre APIA cu o firma din Bulgaria” sau neclaritati in aplicarea unor legi diverse.
Deputatul Steluta Cataniciu a cerut date despre numarul copiilor cu dizabilitati din Romania, diminuari de venituri sau siguranta copiilor in invatamantul preuniversitar. De la Cluj, Cataniciu a invocat probleme ca Spitalul Regional, desemnarea CCE sau Autostrada Sebes-Turda.
Deputatul de Cluj Ioan Moldovan a depus nu mai putin de 32 de interpelari in acest an. In afara de probleme ca alocarea de fonduri catre Mechel Campia Turzii si de situatia Statiunii de Cercetare Pomicola, sunt tratate teme foarte generale, de la situatia Insulei Serpilor, la lansarea Hidroelectrica pe bursa, mariri de salarii pentru diversi bugetari sau Programul Rabla.
Deputatul Radu Zlati are cinci interpelari in acest an, intre care situatia Statiunii Pomicole si situatia revolutionarilor din Turda reflecta realitatile din teritoriu. In rest, alesul clujenilor, s-a preocupat de „inscriptionarea gresit a masinilor politiei” sau incalcarea unor legi.
Deputatul Mate Andras are doar trei interpelari in 2015: una pe tema „modului de stabilire in cadrul proceselor”, altul despre pensii si altul pe tema stabilirii vechimii in munca.
Deputatul Adrian Gurzau nu are nicio interpelare in 2015. Ultima dateaza din 2013 si are ca tema atacurile cibernetice.
Unii senatori au 24 de interpelari, altii nici una
Senatorul Marius Nicoara a avut patru interpelari in acest an, din care doua au ca tema situatii litigioase din Cluj. In rest, clujeanul s-a interesat de taxele pe stalp pentru sondele petroliere din Marea Neagra si cateva probleme din Bucuresti.
Senatorul Alin Tise a avut in 2015 nu mai putin de 24 de interpelari, toate pe teme generale, cum ar fi centre noi pentru varstnici, situatia copiilor cu diabet sau infrastructura feroviara de mare viteza sau „ponderea importului din total gaze naturale”. Din Cluj, senatorul a ridicat problema parcurilor industriale.
Senatorul Alexandru Cordos a avut in anul curent 24 de interpelari. Intre temele locale abordate se numara infiintarea unui muzeu al sticlei in Turda, asfaltarea drumului intre statiunea Baisoara si Buscat Resort sau acces rutier de pe autostra Turda-Sebes. In rest, cele mai multe au caracter general.
Senatorul Laszlo Attilla figureaza pe site-ul institutiei cu o singura interpelare, si aceea din 2013.
Multe probleme de la Cluj, putine raspunsuri incurajatoare
Totusi, au fost si cazuri in care s-au ridicat si probleme locale ale Clujului. Deputatul Aurelia Cristea are 15 interpelari. Prima are in prim-plan arieratele primariilor. Urmeaza o sugestie de reconsiderare a masurilor de reducere a cheltuielilor publice la nivel local, la care i s-a raspuns ca masurile de austeritate se mentin si in 2015. O alta interpelare a deputatului clujean, ramasa fara raspuns, a fost motivul pentru care finala Eurovision a avut loc la Craiova si nu la Cluj. Au mai fost consemnate pe site-ul camerei Deputatilor preocupari legate de taberele scolare, sanctiunile pentru comertul ilicit de tutun, situatia spitalelor desfiintate de Boc, situatia absolventilor de administratie publica, scolarizarea copiilor romani din afara tarii sau mortalitatea infantila.
Dintre problemele locale de la Cluj, deputatul a abordat, de pilda, situatia Muzeului Farmaciei, despre care ministrul Culturii i-a amintit ca primaria a initiat demersul de preluare. A mai ridicat problema muzeelor cu cladiri revendicate, din care cateva si la Cluj. Ministrul Culturii a replicat ca „din pacate suntem la curent cu situatia dramatica a muzeelor din Romania”, ca insusi ministerul se afla in aceeasi situatie, dar ca se are in vedere un proiect in care aceste caldiri sa fie retrocedate „tinand cont de utilitatea lor publica”. A mai fost invocata problema statiunii pomicole, destinata inca din iulie preluarii de catre USAMV, potrivit raspunsului la interpelare, a Parcului Natural Apuseni, invadat de case de vacanta, sau vechea problema a reabilitarii cladirii Operei Romane din Cluj. De asemenea, a formulat intrebari legate de alocarea bugetului pentru orasul care va fi desemnat Capitala Culturala Europeana, interpelare cu raspuns vag si general.
Elena Uioreanu vorbeste intr-o interpelare de “ halucinanta brambureala si iresponsabilitate crasa”
De asemenea, deputatul clujean Elena Uioreanu are sase documente la Intrebari si interpelari in acest an. Prima se refera la finantarea pentru Spitalul de Urgenta Cluj si i se adreseaza direct premierului Ponta.
„Am fost nevoita sa fac aceasta interpelare avand in vedere, inainte de orice, nevoia de a pecetlui odata pentru totdeauna, o atat de necesara politica publica; pentru a o face publica si folositoare cetatenilor-contribuabili din tara noastra, Romania. Pe de alta parte, am considerat imperios necesara aceasta interpelare ca singura modalitate menita sa va determine sa renuntati la neseriozitatea si abuzul politicianism, precum si la razbunare contra cetatenilor – contribuabili din Cluj si Transilvania care nu v-au votat la alegerile din 16 noiembrie 2014, pentru a deveni presedintele tarii”, a scris Elena Uioreanu, cu diplomatie.
In continuare, ea aminteste promisiuni ale guvernului in acest sens si episodul in care obiectivul clujean nu figura in proiectul de finantare. Toate acestea intr-un limbaj foarte picant.
„La toata aceasta halucinanta brambureala si iresponsabilitate crasa, s-a adaugat, ca o cireasa acru-amara, declaratia facuta de d-voastra, la Iasi, a. c. in care spuneati ca pana la urma spitalul din Cluj se va face”, a adaugat ea.
Interpelarea a primit un raspuns scurt si sobru in care se spune ca proiectul de la Cluj poate fi finantat daca se actualizeaza studiul de fezabilitate.
O alta interpelare se refera la criteriile de alocare a fondurilor de la bugetul central pentru orasul Huedin, care trebuia sa primeasca „minim 6.000.000 de lei” si se estima ca vor fi doar 900.000 de lei.
O alta problema invocata este clasarea unui dosar care cerceta un conflict intre politia din Maguri Racatau (la care a primit un raspuns evaziv) si plangerile localnicilor din Mihai Viteazul si Cornesti, „disperati de iminenta ruinare a locuintelor” cauzata de transportul pietrei pentru realizarea autostrazii Turda-Sebes. I s-a raspuns ca antreprenorul are toate responsabilitatile in acest sens.
In rest, deputatul a lansat intrebari legate de „taxarea TVA a serviciilor medicale prestate in baza contractelor de studii clinice derulate in unitatile sanitare din Romania”, precum si de pozitia Consiliului Concurentei cu privire la comercializarea produselor sub pretul de achizitie de la distribuitor.
Si Cornel Itu a atins cateva puncte sensibile la nivel local
Acesta si-a postat pe site 7 interpelari. Prima pe acest an fost pe tema deblocarii unor cheltuieli pentru consiliile locale ale comunelor. In urmatoarea, deputatul clujean cere, de asemenea, renuntarea la masuri luate in timpul crizei in privinta cheltuielor in domeniul bugetar. La ambele i s-a raspuns ca nu se poate pana la alte reglementari legislative.
Itu a cerut apoi montarea unei bariere la trecerea de cale ferata pe drumul Cluj-Dej-Baia Mare, insa ministrul Transporturilor i-a raspuns ca aceasta intra in atributia operatorului de cale ferata. Urmatoarea cerere i s-a adresat ministrului Apelor, Mediului si Padurilor, care este invitat la o vizita in teritoriu pentru a rezolva problema blocarii proiectului de canalizare in comuna Caianu. Ministrul raspunde ca blocarea are drept cauza documentatia incompleta si promite o vizita dupa rezolvarea problemei.
Ministrul Sanatatii este atentionat apoi ca Statia de Ambulanta Dej functioneaza intr-un garaj. I s-a raspuns ca a fost o dezbatere pe tema aceasta si ca Serviciul de Ambulanta Cluj este asteptat sa depuna o cerere pentru banii necesari. In cea mai recenta interpelare, deputatul il denunta pe un consilier juridic de la OI POSDRU Nord Est pentru ca ar fi blocat abuziv un proiect al AJOFM Cluj si i s-a raspuns cu detaliile cauzei pentru care finantarea in respectiva a fost refuzata.