Din patru în patru ani, la alegeri, candidații apar în fața alegătorilor cu promisiuni (dacă nu au avut norocul să prindă „ciolanul”) și cu realizări plus promisiuni (dacă au tras lozul câștigător la alegerile anterioare). Fără excepție, așa se întâmplă și anul acesta la locale. Alin Tișe, actualul președinte al Consiliului Județean și candidat pentru un nou mandat, se mândrește, pe două pagini lucioase și colorate, cu realizările din perioada 2016-2020.
La prima vedere, totul pare lapte și miere în județ. Avem drumuri moderne, asfaltate, avem spitale moderne, au fost alocați bani serioși pentru comune din județ, nu mai sunt deloc probleme cu deșeurile. La o analiză mai atentă, vedem că de fapt lucrurile sunt de fapt gri, nicidecum așa roz cum ni le prezintă candidatul liberal.
Am analizat punct cu punct realizările lui Alin Tișe și vă demonstrăm că nu este chiar așa fain la Cluj cum ne spune președintele Consiliului Județean.
Alin Tișe se laudă cu faptul că aproape 90% din drumurile județene au fost modernizate. Peste 690 de kilometri de drumuri județene reabilitate din 792 de kilometri de drumuri care necesitau reabilitare.
Ce nu menționează Alin Tișe este faptul că modernizare și reabilitare sunt două lucruri complet diferite. Lucrări de modernizare nu au fost făcute deoarece contractul cu Kiat a fost reziliat după opt ani în care aceștia nu au lucrat aproape nimic. Au făcut doar lucrări de mântuială pe drumul Săvădisla-Băișoara, lucrări care au cedat după câteva luni iar acel drum a suferit lucrări de întreținere de două ori în șase luni.
Alte lucrări de modernizare, de această dată din fonduri europene, pe drumul Bistriței sunt și ele în pericol de a fi abandonate după ce Tișe a anunțat că se ia în calcul rezilierea contractului cu firma Napoca. Motivul este bineînțeles legat de ritmul foarte lent de desfășurare a lucrărilor.
Din 2014, de când a fost adjudecat contractul de modernizare pentru aproape 400 de drumuri județene, au fost finalizate doar 30% dintre acestea. Termenul maxim pentru finalizarea acestor drumuri este 2023, fiind cuprinse în proiecte din fonduri europene.
Citește și:
Din 400 de kilometri de drumuri județene, în 5 ani au fost modernizați doar 30%
Lucrările de întreținere s-au dovedit a fi rețeta câștigătoare așa cum susține și Tișe, doar că acestea au doar 2 ani garanție, ceea ce înseamnă că aceste lucrări cel mai probabil vor trebui refăcute până la finalul următorului mandat. Multe dintre aceste drumuri nu sunt la primele lucrări de întreținere, în timp ce altele trebuiau să fie asfaltate de mult timp. Consiliul Județean a alocat sume uriașe de bani în ultimii patru ani pentru lucrările de întreținere pe drumurile județene, nu putem decât să sperăm că acestea vor rezista suficient timp pentru a nu fi nevoie de alți bani alocați pentru aceleași drumuri, așa cum s-a mai întâmplat.
Citește și
Tot la capitolul realizări, Alin Tișe menționează faptul că județul Cluj va fi singurul județ din țară 100% racordat la apă potabilă și 87% racordat la canalizare. Aceasta este într-adevăr o realizare, doar că nu este meritul lui Alin Tișe. Faptul că apa potabilă și canalizarea vor ajunge în majoritatea comunelor clujene este datorată proiectelor din fonduri europene derulate de către Compania de Apă Someș.
În 2018 Compania de Apă Someș a semnat Contractul de Finanțare pentru “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020”. Valoarea totală a investițiilor din cadrul proiectului regional se ridică la peste 355,6 Milioane Euro, respectiv peste 1,6 Miliarde lei (fără TVA). Data de finalizare a investiției este 31.12.2023.
Însă Tișe știe foarte bine că drumurile, apa și canalizarea sunt principalele preocupări ale cetățenilor din mediul rural, astfel că le-a menționat pe pliantul său electoral încercând să își maximizeze șansele de a obține voturi.
Chiar dacă ar fi fost de așteptat ca finalizarea CMID-ului să fie prima reușită cu care să se laude Alin Tișe, acest proiect a fost lăsat mai spre final. Centrul de Management Integrat al Deșeurilor este un proiect finalizat cu mulți ani întârziere față de termenul asumat la debutul proiectului și care a înghițit zeci de milioane de euro.
Valoarea investiției de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor a crescut de patru ori, ajungând să coste peste 101 milioane de euro. Contracte reziliate, lucrări neconforme, furturi, bani europeni pierduți, nimic nu lipsește din epopeea CMID.
Citește și:
Clujenii din tot județul au așteptat zece ani pentru a avea unde să ducă gunoaiele și să nu mai plătească bani în plus pentru a le duce în alte județe. Dar, surpriză, când a fost dată în folosință prima celulă a CMID prețul achitat pentru a duce acolo gunoaiele este mai mare decât cel pe care îl plătesc acum. Motivul este că CMID-ul nu este gata și pe fir a intrat RADP care deține stația de sortare și tratare a deșeurilor pentru care primăriile din tot județul trebuie să achite bani în plus.
Citește și:
Alin Tișe se laudă și cu extinderea parcului industrial Tetarom I, lucrări care au fost finalizate anul trecut. Nu a vorbit însă despre întârzierea mare a acestui proiect din cauza alunecărilor de teren repetate. Este vorba despre un imobil de birouri cu regim de înălţime D+P+5E, un sediu administrativ, două hale de depozitare, o parcare auto și un drum tehnic de acces prin spatele halei numărul 2. Nici acum, halele care au fost finalizate anul trecut nu sunt funcționale la capacitate maximă din cauza alunecărilor de teren. Aceasta înseamnă că valoarea lucrărilor este mult mai mare decât ar fi fost în mod normal dacă s-ar fi ales altă locație, care să nu fie cu probleme. Situația nu este una nouă pentru administrația publică locală. Același lucru l-a făcut și primarul Emil Boc când a ales să construiască Cluj Innovation Park pe Dealul Lomb. Tot din cauza alunecărilor de teren, lucrările au fost mult mai scumpe și au avut întârzieri foarte mari.
Un alt punct de pe lista realizărilor din acest mandat arată astfel:
Peste 45 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților locale: Creșterea calității vieții în comunele clujene prin susținerea și finanțarea unor proiecte derulate de autoritățile locale prin alocări bugetare consistente făcute în perioada 2016 – 2020.
Ziar de Cluj a semnalat de mai multe ori faptul că alocările de bani pentru comune se fac, în continuare, pe criterii politice. De exemplu, încă din 2016, de când a început acest mandat al lui Alin Tișe, împărțirea banilor din impozitul pe venit pentru comune s-a făcut pe aceleași criterii politice. În tot acest timp, conducerea Consiliului Județean Cluj nu a vrut sau nu a putut să găsească o soluție astfel încât banii să nu mai fie alocați preferențial, în funcție de culoarea politică. Consilierii județeni PSD au ridicat această problemă de mai multe ori în cadrul ședințelor de Consiliu Județean, dar de fiecare dată au primit aceeași replică: nu s-a găsit o formulă potrivită.
Citește și:
Banii județului au fost împărțiți, din nou, pe criterii politice VIDEO
În bilanțul realizărilor lui Tișe, sunt notate și fondurile alocate pentru spitale:
Peste 52 milioane de euro investiți în sistemul de sănătate clujean – Sănătatea reprezintă o prioritate pentru Consiliul Județean, investițiile în cele 16 spitale clujene fiind o dovadă a preocupării noastre față de sănătatea publică.
Singurul spital de profit, construit din fonduri publice în ultimii 30 de ani în România – Realizarea unui nou pavilion la Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa, în valoare de peste 9 milioane de lei a fost finanțată integral din bugetul Consiliului Județean Cluj.
Actualul președinte de județ nu a scris însă în pliant faptul că imobilul nou a stat nefolosit trei ani, în timp ce pacienții erau cazați și tratați în condiții insalubre în vechea clădire. Imaginile au fost făcute publice de deputatul USR Cluj, Emanuel Ungureanu.
„Nu am văzut așa ceva niciodată, nicăieri, în niciun film horror! 179 de bolnavi cu probleme psihice înghesuiți în camere insalubre, într-o clădire veche de 200 de ani, retrocedată Bisericii Reformate de către moștenitorii familiei Banffy. 22 de bolnavi într-o cameră. Consiliul Județean Cluj are planuri de investiții în zonă, începând cu anul 2014, se chinuie să termine o clădire nouă, de aproape 5 ani. Nu au reușit decât să ridice o clădire care nu este conectată la nicio stație de epurare, satul Borșa, nu are canalizare”, scria, în august 2019, deputatul Emanuel Ungureanu.
La câteva luni după acest „scandal”, clădirea nouă a fost dată în folosință.
Alin Tișe se află în fața unui alt mandat de patru ani în fruntea Cosiliului Județean Cluj și mare parte din proiectele promise au rămas restante. Cele 10 proiecte de pe pliantul electoral pe care și le propune în următorul mandat nu sunt deloc noi. Acestea au fost vehiculate și în 2016. Printre acestea regăsim ”cel mai important proiect al mandatului 2016-2020” rămas nerealizat, Spitalul de Copii, veșnicul promis Parc Industrial TETAROM V, Centrul de Inovare, Centrul exponențial și Park and Ride sau Centrul Integrat de Transplant.