Cu tot progresul si aerele de mare capitala europeana a Clujului, pentru locuitorii de la periferie problemele sunt aceleasi din Evul Mediu: gramada de balegar de la animalele vecinilor musteste sub geamul lor si nu pot aerisi din cauza mirosului pestilential. Municipalitatea a reglementat situatia acum 10 ani. Problema e delicata, spun specialistii: clujenii vor conditii urbane, dar ce te faci cu cei care traiesc din cresterea animalelor?
Pe strada Piersicului din Cluj-Napoca toata lumea avea animale in poiata pana acum vreo 10 ani. De atunci a ramas o singura gospodarie adevarata si existenta ei le amaraste viata vecinilor. Aproape la propriu, pentru ca ceea ce ii deranjeaza este mirosul greu si intepator de balega din curtea celor care locuiesc la numarul 51. Aceasta se diferentiaza inca de departe, pentru ca o capita de fan a fost amplasata chiar pe trotuar, in fata casei cu pricina, inconjurata de un gardulet de lemn. Cand te apropii mai tare simti si mireasma incriminata, plutind persistent de jur imprejur.
“De 20 de ani ne chinuim aici cu putoarea asta de vaci. Acum, vecina Ana Muresan si feciorul ei au doua vaci, doi vitei si peste 20 de oi. Cand ploua un pic mai tare nu mai poti sta pe aici de miros, nici geamurile nu le mai deschidem”, se plange Lucretia Bocean, clujeanca de 85 de ani care are geamul casei chiar langa gramada de balegar a vecinilor.
Femeia spune ca au facut plangeri peste plangeri la primarie, dar nu a venit nimeni sa verifice situatia.
“Ne-au raspuns ca nu pot face nimic, ca femeia e in varsta si baiatul are probleme psihice. Asta inseamna ca pot face orice? Noi credem ca are un nepot la primarie, la Registratura, care ii ajuta. Bag seama ca se poate orice, daca ai neamuri unde trebuie”, spune clujeanca.
Dupa spusele doamnei Bocean, apa urat mirositoare de la grajdul familiei Muresan se scurge in canalizare, astfel ca in toate casele din josul strazii duhoarea ajunge in baile si bucatariile oamenilor. Vara, pisica ei aduce sobolani din curtea vecina.
“Am avut un vecin peste drum, cadru militar, care si-a vandut casa si a plecat de aici din cauza asta. Si pe mine ma intreaba cei care stau mai in jos cum pot trai cu mirosul asta, dar ce sa fac, unde sa ma mai duc? Cine sa ma ajute? Poate ar trebui sa mergem la Protectia Mediului, dar eu nu stiu unde e asta”, adauga ea.
Toti locuitorii strazi au avut oi si vite pana in urma cu aproximativ 10 ani.
“Toti de pe aici am avut, dar cand am vazut ca nu se mai poate cu animale la oras , a venit zvonul ca nu mai e voie si au inceput sa se planga toti de miros, le-am vandut”, puncteaza femeia.
Vecinul din spatele gospodariei incriminate, Teofil Ban nici nu mai crede ca se poate face ceva.
“Am facut gard inalt intre mine si ei, macar sa nu ii mai vad. Miroase a balega si afara si in casa, de am ajuns sa nu mai deschidem geamurile, iar vara e teroare cu mustele. Am depus plangere la primarie si mi-au raspuns ca daca se strang mai multe plangeri se poate da in judecata ca sa ii oblige sa nu mai tina animale”, spune omul.
Teoretic, situatia e reglementata printr-o hotarare de Consiliu Local din 1998, modificata in 2010, in care se precizeaza ca “este interzisa cresterea animalelor domestice (porcine, ovine, bovine, caprine bubaline) pe terenurile aflate pe domeniul public si privat al statului sau proprietare particulara” in anumite zone. Pe de alta parte, fac exceptie alte locuri in care s-ar inscrie si strada Piersicului, mai exact “la nord de terasamentul caii ferate de la intrarea in oras din directia Baciu, str. Giordano Bruno, str. Maramuresului, Oasului, Muncii – str. Fabricii de Zahar, malul stang al Somesului Mic, str. Beiusului, Ghimesului, calea Someseni, Colonia Sopr, iesirea din Cluj-Napoca, cu respectarea prevederilor OMS nr. 536 din 1997, republicat respectiv 5 capete, acolo unde nu exista limite impuse de legislatia in vigoare”, se arata in document.
Ordinul prevede ca “adaposturile pentru cresterea animalelor in curtile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine si 5 capete bovine) se amplaseaza la cel putin 10 metri de cea mai apropiata locuinta invecinata si se exploateaza astfel incat sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor”.
Cei doi detinatori ai gospodariei cu animale nu au putut fi contactati.
Pretentii de oras, conditii de sat
Potrivit arhitectului Vasile Mitrea, problema e “cu cantec”.
“Prin secolul 18 li s-a interzis clujenilor sa mai creasca animale in oras. Erau fixate doar anumite zile in care aveau voie sa intre in Mihai Viteazul cu animalele si sa se duca la pasune. Eu cred ca nu ar fi cazul sa se creasca animale in intravilan, dar, daca ne gandim la asa-zisa necesitate de subzistenta, sunt oameni care traiesc din asta. Ar trebui avut in vedere aceasta problema, probabil ar trebui sa fie vorba de zonele limitrofe. E delicat pentru cei care traiesc din asta, pentru ca peste 90% din populatie isi doreste ca, daca tot locuiesc intr-un oras, sa traiasca in conditii urbane si nu de sat. Ar trebui o reglementare clara de la primarie in acest sens”, este de parere Mitrea.
Viceprimarul Gheorghe Surubaru spune ca reglementarile exista si se aplica in mod corespunzator.
“In cazul in care deranjeaza vecinii prin miros, se face sesizare la primarie urmeaza o inspectie din partea Politiei Locale si a altor organe abilitate. Spune-ti-le sa vina la mine in audienta miercuri si vom face demersuri sa rezolvam problema”, recomanda viceprimarul.
Arhitectul Serban Tiganas este de parere ca discutia ar trebui pornita de la cauza pentru care s-a ajuns la asemenea situatie.
“Felul in care s-a extins Clujul probabil a fost o decizie politica. PUG-ul orasului a fost desenat in urma cu 15 ani, cu o limita intravilana mult extinsa, ingloband aceasta zona periferica in care existau gospodarii si preocupari legate de cresterea animalelor. In acest interval s-a construit mult, printre locuintele de acest fel. Dupa parerea mea, lucrurile ar trebui analizate pe baza unui studiu, realizat sau comandat de primarie. Ar trebui sa se vada care e amploarea fenomenului, daca e unul extins sau limitat. Personal, cred ca extinderea zonelor de locuinte ar trebui sa aiba in vedere reglementari clare. Nu cred ca ar trebui permisa cresterea animalelor. Oricum, totul trebuie sa fie foarte organizat. Daca se decide ca intr-un caz omul nu are voie sa creasca animale, sa i se dea un termen suficient in care sa rezolve problema”, precizeaza Tiganas.
Pe de alta parte, arhitectul Eugen Panescu spune ca nu este in masura ca comenteze cazul de pe strada Piersicului, insa ca nu crede ca orasul s-a urbanizat prea repede, ci, dimpotriva, prea incet.
“Zonele dezvoltate, de fapt, nu s-au urbanizat deloc. Nivelul de calitate al urbanizarii e cu totul deficitar, aproape la toate capitolele. Nu se poate spune ca tot ce e in afara gardului are caracter urban. Problema e cum traiesc oamenii in noile zone. Asta e principala problema a orasului: calitatea vietii omului in zonele urbane”, declara Panescu.