Refuzul Consiliului Judetean Cluj de a garanta creditul de 50 de milioane de lei, pe care Aeroportul International „Avram Iancu” Cluj doreste sa-l contracteze de la CEC Bank, pentru plata lucrarilor la noile investitii aeroportuare, poate crea un precedent de rau augur. Daca in urma cu trei luni, institutia publica nu avea nicio problema sa ofere aceasta garantie, acum – in contextul anchetei penale ce-i vizeaza pe Horea Uioreanu si pe Ioan Bene, constructorul pistei de la aeroport – CJ nu mai doreste sa isi asume responsabilitatea pentru acest credit. Practic, cei 50 de milioane de lei ar trebui platiti de CEC Bank catre o alta institutie bancara, Garanti Bank, cu care constructorul pistei, Ioan Bene, a incheiat un contract prin care au fost deja platite lucrarile. Clujul se afla, asadar, intr-o situatie fara precedent: CJ Cluj refuza sa deblocheze plata, iar acest lucru pune Garanti Bank intr-o situatie proasta, un semnal care ar putea determina institutiile bancare sa nu mai ofere, pe viitor, credite de acest fel institutiilor publice.
La Aeroport, Bene si-a incasat banii aferenti lucrarii prin factoring
Printr-un instrument bancar numit factoring (institutie financiara care se angajeaza, contra unui comision, sa preia creantele clientilor si sa tina evidenta contabila a debitorilor unitatilor care i-au transferat creantele lor), Ioan Bene si-a recuperat banii investiti in realizarea pistei.
Prin factoring, Napoca Constructii si-a primit banii aferenti facturilor emise catre Aeroport pentru lucrarea de la pista, de la Garanti Bank, nu de la Aeroport sau Consiliul Judetean. Banca a facut acest lucru contra unui comision, urmand sa incaseze ea insasi banii de la Aeroport/Consiliul Judetean.
Garanti Bank are, in schimb, mari semne de intrebare daca va putea sa recupereze acesti bani. In acest moment, situatia politica e instabila si, desi exista un document de creditare a aeroportului pe care CJ l-a incheiat prin Aeroport cu CEC Bank, acesta nu se respecta. Avand in vedere arestarile din ultimele doua luni si situatia din Consiliul Judetean, unde nu exista o conducere, se pare ca niciun consilier judetean si niciun partid nu mai doreste sa-si asume semnatura pentru activarea lui.
Constructia pistei de 2.100 de metri a Aeroportului International Avram Iancu Cluj a costat aproximativ 40 de milioane euro, investitie finantata in mare parte de Consiliul Judetean, si, partial, de Guvernul Romaniei. Lucrarea a fost contractata la pretul initial de 137,8 milioane de lei (fara TVA), de catre consortiul Constructii Napoca SA – Icco Systems – Geo Arc Otopeni. In final, prin suplimentari ale sumei initiale, pista a ajuns sa coste peste 188 de milioane de lei (fara TVA).
Economistul Iosif Pop explica cum vede aceasta situatie de conflict dintre CJ Cluj si aeroport.
“Banca este in asteptarea unei garantii din partea Consiliului Judetean Cluj. In conditiile in care astazi sau peste o saptamana sau peste o luna garantul vine si semneaza o scrisoare de garantie bancara si spune ca se angajeaza neconditionat si irevocabil ca plata catre banca sa o faca ei, daca Aeroportul nu plateste, atunci oricand creditul se poate activa.
Deocamdata vad ca este o perioada de asteptare, in care cel care garanteaza pentru aeroport, inca nu s-a decis cand si cum o face, si de ce o face. In aceste conditii, nu vad motive de impacientare decat din partea prestatorului. Daca lucrarile au fost facute pe baza contractuala, insa, prestatorul nu trebuie sa se ingrijoreze ca nu va primi plata. Averea este acolo, pista de aeroport, Apron-ul, lucrarile realizate”.
Economistul este de parere, insa, ca aeroportul ar putea contracta un credit de la o alta banca privata, fara garantia Consiliului Judetean Cluj.
“CEC Bank, fiind o banca cu proceduri mai birocratizate, e mai lung traseul de acordare de credit. Daca s-ar duce o banca privata sa vada cifrele aeroportului, probabil nu ar mai fi nevoie de scrisoarea de garantie a Consiliului Judetean.
Nu inteleg de ce aeroportul sta la mana Consiliului Judetean. Probabil oferta CEC Bank este mai avantajoasa, probabil au fost cereri de oferte din partea mai multor banci”.
In final, contextul actual este unul politic.
“Exista in cadrul CJ Cluj o schimbare de forte politice. Mai exista o ancheta, mai exista, probabil, interesul de a-si asuma sau nu aceasta garantie. Eu privesc aceasta conjuctura ca una politica decat de afacere. Daca ma uit la activitatea aeroportului si vad ritmul in care el creste, nu-mi fac griji cu totul speciale. El genereaza suficient venit ca intr-un anume interval sa aduca sursa de rambursare”, mai spune Iosif Pop.
Vakar Istvan: „In ianuarie votam cu trei maini creditul pentru aeroport”
Pe de alta parte, vicepresedintele consiliului judetean Vakar Istvan spune ca forul judetean nu poate garanta creditul, pentru ca la mijloc s-ar putea afla ilegalitati.
„Am primit adresa de la DNA ca este deschis dosar de cercetare la lucrarile care se refera plata acestui credit. Nu isi poate asuma nimeni un alt credit, atat timp cat situatia e inca neclara. Am discutat cu Garanti Bank, am cerut o amanare trei luni, sa vedem daca se deschide dosar penal. Daca e NUP, in ziua aceea, daca voi mai fi inca in functie, convoc de indata sedinta. Toti consilierii sunt de accord cu asta, toti vor sa sprijine aeroportul.
In ianuarie, votam cu trei maini creditul pentru aeroport. Situatia s-a schimbat dupa arestarea presedintelui. Cu toate acestea, Aeroportul este foarte important pentru judet si vom face orice e omenesc posibil pentru sustinerea lui. Este o problema, dar o sa o rezolvam impreuna”, a declarat acesta pentru Ziar de Cluj.
Institutia primariei, datoare la banci
Si Primaria Cluj-Napoca este un client important al bancilor, incheind in 2011 un contract cu CEC, de 300 de milioane de lei, ce poate fi accesat pana la plafonul de 127.929.000 de lei.
“Facilitatea se va derula pe o perioada de 360 luni, incepand cu 31 mai 2011 pana in 30 mai 2041”, se arata in contract.
Perioada de gratie, potrivit contractului, este de 48 de luni de la data primei trageri. Plata se face in rate trimestriale, in ultima decada din prima luna a trimestrului.
Primaria Cluj-Napoca a garantat cu veniturile bugetare locale viitoare ale municipiului Cluj-Napoca pentru credit.
“Clientul (primaria Cluj-Napoca, n.r.) are obligatia de a asigura existenta in contul curent a sumelor necesare pentru acoperirea la scadenta a datoriilor fata de Banca si fata de terti”, se mai arata in contract.
Contractul a fost semnat de directorul Sucursalei Cluj a CEC, Dorel Cotet, si seful Serviciului credite, Tiberiu Buiga. Din partea Primariei Cluj-Napoca, a semnat primarul de atunci Sorin Apostu si directorul executiv al Directiei Economice din Primarie, Olimpia Moigradean.
Autoritatile clujene au mai semnat, cu CEC Bank si un contract de garantie cu veniturile bugetare ale institutiei, dar si un contract de garantie reala mobiliara – conturi.
Ce investitii se fac din acest credit
Spre exemplu, in 2012 Primaria Cluj-Napoca a folosit 76.375.000 de lei (aproximativ 18 milioane de euro) din acest credit, pentru unele investitii. In afara de tramvaiele mov, auoritatile locale au platit din imprumut studiile pentru Centrul Cultural Transilvania, modernizarea unor strazi si a sistemului de iluminat public. Numai pentru cele patru garnituri de tramvai cumparate, Primaria Cluj-Napoca a imprumutat 25,6 milioane de lei. Banii au fost achitati catre firma poloneza PESA inca din 2012. Restul sumei s-a investit in studii pentru proiectul Centrului Cultural Transilvania, modernizarea unor strazi si modernizarea sistemului de iluminat public, potrivit datelor furnizate de reprezentantii Primariei Cluj-Napoca.