În prezent, toată lumea este preocupată și chiar implicată în tot ceea ce înseamnă ajutorarea refugiaților din Ucraina. În Cluj avem însă și refugiații noștri: oamenii de la Pata Rât, care și-au pierdut și ei casele de un deceniu și trăiesc în condiții dificile, situația lor putând fi comparată cu cea a refugiaților războiului.
Ziar de Cluj a discutat cu Alex Fechete, activistul pentru drepturile omului care a trăit printre romii de la Pata Rât și care cunoaște comunitatea de lângă groapa de gunoi a orașului care, acestor locuitori, le oferă una dintre cele mai proste calități a vieții. L-am întrebat pe Alex Fechete cum vede situația actuală – cu semenii noștri foarte preocupați să îi ajute pe refugiații străini, dar deloc preocupați de „refugiații” autohtoni.
Ce se face pentru oamenii de la Pata Rât, care trăiesc în condiții similare cu refugiații?
„Noi am suferit aceeași deportare pe care o suferă ei, numai că la noi nu a fost cauza războiul, ci efectiv autoritățile locale. Au venit peste noi cu buldozere, în plină iarnă, când era interzis să faci evacuări, au adus acolo două brigăzi de jandarmi, poliție, poliție locală, și ne-au adus cu forța la Pata Rât. Nu am văzut un singur cetățean din Cluj să vină cu o pătură, că au fost 40 de familii, aproximativ 100 si ceva de persoane, care au rămas afară sub cerul liber, fără exagerări! Dar nu a venit unul din Cluj să aducă un ceai sau o pătură!
Pe noi nu ne deranjează foarte tare că sunt ajutați doar cei albi, blonzi și cu ochi albaștri. Și, oricum, cine a fugit acuma din Ucraina are resurse. Oamenii săraci au rămas acolo, în Ucraina, și la ei”, a declarat Alex Fechete.
De ce ar avea nevoie acum „refugiații” clujeni de la Pata Rât?
„Avem nevoie să plecăm de acolo, să nu mai existe zona aia segregată și marginalizată! Dar, din câte am văzut, o să avem vecini de lux, or să fie alții care or să dea 150 000 de euro pe niște blocuri la nici 200 de metri de rampa de gunoi. Deci nu o să fim doar noi la Pata Rât, că or să vină și alții care au bani de cumpărat apartamente în zonă.
Noi e clar ce avem nevoie: locuințe, să plece lumea de acolo! Adică, să se facă dreptate! Cum ne-au evacuat și ne-au deportat la Pata Rât, să facă bine să facă dreptate autoritatea publică, Primăria, și să ne pună înapoi în oraș, de unde ne-au scos! Să dea locuințele oamenilor! Să rezolve problemele refugiaților de la Pata Rât!
Noi ne-am născut în țara asta, iubim România, suntem patrioți. Noi înțelegem și faza asta, că românii nu ne prea iubesc, e ok, noi nu ne supărăm, nu ne deranjează. Să meargă să ajute pe cine le cade bine la inimă! Numai că nu o fac din inimă, că o fac cu falsitate, asta e problema! Și mai tare ne-a deranjat pe noi, ca și comunitate, faptul că romii noștri, care au fugit din Ucraina, sunt ținuți la graniță sau, efectiv, când merg să ceară ajutor la noi aici în România, prin gări sau pe unde ajung, sunt scoși afară de acolo de Poliție!”, a explicat Alex Fechete.
Cât de mare este, în prezent, comunitatea de „refugiați” de la Pata Rât?
„Peste 1500 de persoane! La ultima numărare au fost vreo 1600-1700! Evacuări s-au făcut din 1999 până în 2010. În 2010 a culminat cu evacuarea noastră, când au fost evacuate 76 de familii. Și pe urmă au vrut să meargă mai departe, să îi evacueze și pe restul romilor care au rămas în oraș, să îi aducă pe toți la Pata Rât. Ăsta a fost planul! Dar le-am dejucat planul, că i-am dat în judecată și am ajuns cu ei la CEDO și am făcut mii de proteste și i-au lăsat în pace pe restul care sunt în oraș”, a precizat Alex Fechete.
„Pe noi nu ne deranjează, noi nu suntem supărați că românii vor să îi ajute pe alții, că, de fapt, românul așa e! Românul are boală pe ai lui și cinstește străinul, îi e milă de străini, dar pe ai lui i-ar ucide pe toți! Așa-i românul! Asta e!”, a conchis Alex Fechete.