Inevitabilul s-a produs. Clujul a ajuns la vorbele lui Mihai Seplecan, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, cel pe care fostul său coleg de partid, actualul președinte al CJ Cluj și-a permis să-l eticheteze drept „proxenet” în postările sale de pe pagina personală de FB. Întrebarea care se pune acum este: cine sunt cu adevărat „curvele”, din moment ce Comisia Europeană a demarat miercuri proceduri de infringement împotriva a 14 state membre, printre care se regăseşte şi România, exact așa cum pronostica, acum trei ani, Mihai Seplecan că se va întâmpla? Procedura de infrigement a fost demarată pentru nerespectarea obligaţiilor privind raportarea implementării mai multor norme UE în domeniul deşeurilor.
În România se produc anual circa 20 de milioane de tone de deşeuri din care doar 5,3% se reciclează. Restul se depozitează. Statul român a fost dată în judecată de către Comisia European la începutul lunii trecute pentru că nu a adoptat măsurile asumate în materie de deşeuri, asumate prin programul de aderare.
Rampa de depozitare a gunoaielor din Cluj, finanţată de UE cu 45,5 milioane de euro fără TVA, nu a fost terminată, deşi lucrările trebuiau finalizate încă din 2013.
Radu Moisin, fost primar interimar al municipiului Cluj-Napoca şi actual consilier local, a avertizat la sfârşitul şedinţei de Consiliu Local desfăşurate în 22 septembrie 2015 (adică acum un an şi jumătate), că judeţul Cluj poate ajunge să plătească amenzi usturătoare în cazul în care nu va finalizat la timp Centrul de Management Integrat al Deşeurilor.
Un caz asemănător cu cel întâlnit în judeţul Cluj, a fost sancţionat în luna iulie 2015 de către Curtea Europeană de Justiţie cu o amendă de 20.000.000 de euro şi penalităţi zilnice până la finalizarea unui sistem sustenabil de reciclare a deşeurilor. Amenda uriaşă şi penalităţile zilnice de 120.000 de euro a fost acordată statului italian din cauză că, în regiunea Campania din apropiere de Napoli, reprezentanţii administraţiei locale nu au reuşit să gestioneze, în 2010, o criză a gunoaielor.
Aşa cum declara Radu Moisin în septembrie 2015, judeţul Cluj risca să între în procedura de infringement ca urmare a nefinalizării CMID. Trebuie reamintit faptul că Procedura de infringement este modalitatea de sancţionare a statelor membre UE care încalcă legea şi care nu respectă una dintre obligaţiile care le revin în conformitate cu Tratatul de aderare.
“Nu pot să vorbesc în numele statului român însă sper să nu se ajungă în aceeaşi situaţie. Dacă s-ar ajunge la o asemenea situaţie statul român pe actuală legislaţie se poate îndrepta împotriva persoanelor identificate că fiind în culpă pentru situaţia creată. Asta este o decizie pe care statul român ar lua-o dacă s-ar ajunge la o eventuală amendă. În Italia de foarte mulţi ani, în regiunea Campania, nu se ajunge la o situaţie conformă din punct de vedere al Directivei Europene din 2006 privind deşeurile. În prima faza a fost o decizie de sancţionare a statului italian din partea Curţii Europene de Justiţie, care nu a fost respectată şi nici după 5 ani de zile lucrurile nu s-au remediat, motiv pentru care s-a ajuns la această decizie drastică cu amendă plus penalităţile de întârziere pentru fiecare zi. Am făcut această menţiune în CL tocmai pentru a trage un semnal de alarmă privind consecinţele pe care le-ar putea aduce întârzierea CMID. Ar fi intolerabil să repetăm şi noi aceleaşi greşeli că şi cele ale Italiei”, a afirmat Radu Moisin în septembrie 2015.
Acum trei ani, cu un an și jumătate înainte de a se trezi la realitate Radu Moisin, fostul preşedinte al CJ Cluj, Mihai Seplecan, a atenţionat oficialităţile locale că statul român riscă infigementul pe tema deşeurilor.
“De mai bine de trei ani vobesc cu privire la faptul că România va fi victima infingementului pe deşeuri din cauza promisiunilor neonorate şi a partipriurilor autorităţilor locale clujene. Ieri, Comisia Europeană a anunţat acest infringement. Ca ţară şi că judeţ, ni se pare că ne prisoseau 140 de mii de euro penalizări pe zi! Din păcate nu din buzunarele celor responsabili de dezastrul minciunii închiderii Pată Raţ se vor plăti aceşti bani”, a afirmat azi Mhai Seplecan.
Managerul de proiect al CMID, Mariana Raţiu a ţinut să precizeze, în septembrie 2015, pentru Ziar de Cluj, că posibilele amenzi sau chiar penalităţi din partea Comisiei Europene aplicate pentru situaţia de la Cluj-Napoca nu vor fi pentru nefinalizarea CMID-ului, ci pentru faptul că, din 2010 până la închidere, în 2015, pe rampă de la Pată Raţ au fost depuse ilegal deşeuri.
“Infringementul se aplică pentru închiderea depozitelor neconforme, nu pentru neîndeplinirea CMID-ului. Procedurile de infrigement se instrumentează şi se deschid în momentul în care vorbim de depozitari, pe de o parte ilegale acolo unde depozitele sunt sistate, şi pe de altă parte, de neînchiderea depozitelor neconforme, aşa cum ne-am asumat prin tratatulul de aderare la Uniunea Europenă prin care erau stabilite nişte termene. Depozitarea la Pata Rât trebuia sistată în 2010 şi, evident, închisă rampă. Închiderea se face în termenii contractului de finanţare semnat cu ministerul”, a explicat Mariana Raţiu.
Tot în 2015, Mariana Raţiu considera că există documente incriminatorii în cadrul proiectului CMID, documente prin care intreaga clasă politică clujeană ar putea fi aruncată în aer în cazul în care DNA ar demara o anchetă.
“Totul a mers bine până la momentul martie 2014. Mă deranjează că nu mă cheamă nimeni să dau declaraţii. Dacă m-ar chema aş putea să demonstrez cu acte abuzurile, că DNA-ul şi SRI-ul şi DIICOT-ul şi cine vreţi să îşi facă treaba, pentru că se boicotează un proiect de nişte diletanţi”, a afirmat Mariana Raţiu.
La Pata Rât au fost depistate depozitări suplimentare de 500.000 metri cubi de deşeuri fapt confiramt şi de Marius Triţă directorul Gărzii de Mediu Cluj, instituţie care a constatat faptul că rampele de deşeuri din judeţ nu au niciun fel de lucrări demarate. Garda de Mediu Cluj a aplicat Consiliului Judeţean Cluj două sancţiuni cu amendă contravenţională de 60.000 de lei, respectiv 80.000 de lei pentru că nu a luat măsuri de asigurare a pazei depozitului, nu a luat măsuri pentru evitarea aprinderii deşeurilor, nu a stins imediat focarele de incendiu de la Pata Rât şi nu a anunţat de urgenţă producerea acestor incendii.
“În prezent, pentru depozitul neconform de la Pata Rât s-a executat organizarea de şantier şi au început lucrările de sistematizare a deşeurilor. Termen de finalizare: 12 luni de la dată ordinului de începere a lucrărilor. Celelalte depozite neconforme de pe rază judeţului Cluj, care trebuie închise şi ecologizate prin proiectul SMID, nu au niciun fel de lucrări demarate. Ambele sancţiuni au fost contestate în instanţa. O plângere contravenţională este soluţionată definitiv în favoarea Gărzii de Mediu Cluj, iar cealaltă plângere este pe rolul instanţei în apel”, a afirmat Marius Triţă, comisar şef Garda de Mediu.
Rămâne de văzut de la cine va recupera statul român amenda şi penalităţile la care va fi supus judetul Cluj ca urmare a demarării de către C.E. a procedurii de infigement împotriva României.