In urma cu un sfert de veac, romanii au iesit in strada. Satui de lipsurile traiului in comunism, mii de clujenii s-au solidarizat in 21 decembrie 1989 cu populatia iesita in strada la Timisoara. Al doilea oras martir al tarii si-a comemorat astazi eroii. Oficialitatile clujene le-au intros spatele si in acest an.
Vreme de toamna tarzie astazi la Cluj-Napoca. Cativa zeci de revolutionari s-au strans pe strada Horea cu putin timp inainte de inceperea evenimentelor comemorative in cinstea eroilor Revolutiei romane de la Cluj. In fata hotelului Astoria, zgribuliti si depanand amintiri cu evenimentele din urma cu 25 de ani, dupa o scurta slujba religioasa si depunerea jerbelor de flori, revolutionarii, ranitii si urmasii eroilor martiri au pornit intr-un mars de comemorare prin centrul orasului.
La podul de pe Horea, in fata hotelului Astoria, in decembrie ’89 au cazut secerati de focul soldatilor care blocau accesul muncitorilor de la CUG spre centrul orasului trei persoane, iar una a fost ranita. Eroii de la Horea au fost Teodor Pop de 19 ani, Ioan Inclezan de 20 de ani si Emil Ciortea de 43 de ani.
Ploaia si vantul rece a grabit coloana celor aproximativ 70 de persoane care formau coloana comemorativa. In Piata Unirii la monumentul „Stalpii impuscati” realizat de sculptorul Dumitru Mocanu, oficialitatile locale si judetene au fost apostrofate de cativa dintre cei care au iesit in urma cu un sfert de secol in strada pentru libertate. Aurel Coltor cel care s-a ocupat de buna desfasurare a marsului comemorativ de astazi a afirmat ca imaginea revolutionarilor nu este vazuta cu ochi buni de multi romani si a considerat totodata sa reaminteasca de faptul ca motivele pentru care lumea a iesit in strada in 1989 nu au fost duse pana la capat.
„Unii spun ca in urma cu 25 de ani a fost lovitura de stat insa eu spun ca a fost Revolutie. Ca ea a fost furata de catre FSN asta e altceva. Cei care au preluat puterea dupa 1989 nu au aplicat legi pentru societatea romaneasca, iar lumea e nemultumita si ne-au reprosat ca e vina noastra a celor care am iesit atunci in strada. Intre noi se afla si unii impostori care au certificate de revolutionari desi nu au participat la Revolutie. Sunt multe nerealizari ale clasei politice. Nu s-a adoptat punctul 8 al Declaratiei de la Timisoara iar Legea Lustratiei a venit prea tarziu”, a decalrat Aurel Coltor.
Prezent la manifestarea din Piata Unirii primarul Emil Boc a fost apostrofat de unul dintre revolutionarii prezenti in piata. Dupa ce participantii la mars au depus coroane si serbe de flori la monumentul ridicat in cinstea celor care au pierit in decembrie 1989 a fost intonat imnul de stat al Romaniei iar inainte ca marsul sa continue spre Cimitirul eroilor cei prezenti in piata la manifestare au cantat si o colinda.
La evenimentele din Piata Unirii au decedat impuscati de trupele militare 12 oameni. Printre eroii care au cazut in 1998 in centru l clujului regasim numele lui Dorinel Nuria, Mihai Ticlete, Viorel Cioara, Aurel Merca, Marin Vercica, Attila Szabo, Lucian Matis, Iosif Tabas, Ioan Sabau, Imre Egyedi, Rodica Cristurean, Istvan Borbely, Horea Pedestru si Calin Nemes cel care in 1989 cu pieptul gol a infruntat soldatii inarmati cumunitie de razboi.
La Fabrica de Bere si in piata Marasti scoaterea in strada a armatei a facut ca numarul victimelor de la Cluj-Napoca sa creasca cu inca 9 morti. In cele doua locatii ale orsului doar familiile si-au mai amintit de ei si au aprins cate o lumanare. In Piata Marasti si-a pierdut viata Ioan Rusu iar pe strada Motilor in apropierea Fabricii de bere printre cei cazuti in urma cu 25 de ani au fost Grigore Bors, Zoltan Ballai, Luminita Misan, Ioan Chira, Ioan Valean, Adrian Nasc, Alexandru Pop, Dinu Smical si Stefan Szabo.
In timpul ceremonialului de pomenire din Cimitirul Eroilor oficialitatile locale si judetene au intors spatele, ca de fiecare data, familiilor si revolutionarilor prezenti langa mormintele eroilor martiri. In timpul intonarii imnului de stat oficialitatile prezente si-au intros fata spre drapel si garda de onoare lasand peste umar memoria celor cazuti si respectul fata de durerea familiilor acestora.