de Szakats Istvan

Clujene, în timp ce în auto-osanalele primăriei Cluj-Napoca este green AF, tu vei fi otrăvit de toxicitatea din Pata Rât cu anii și deceniile care vin. În scenariul optimist, până în 2031. În cel mai spre realist, până în 2037. Însă baiul e de fapt mult mai mare. Iată cum.

În noul proiect “Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” primăria tocmai a anunțat că va cheltui 1.3m EUR pentru un set de echipamente (adică o stație de sortare, un cuptor și un sistem de compostare) pentru a te mai scăpa, până în 2024, de „deșeurile periculoase” de la rampa RADP, din Pata Rât. E veste îmbucurătoare. Dar e o cacealma.

CITEŞTE ŞI:

Emil Boc mai scoate 1,3 milioane de euro pentru a scăpa de muntele de gunoi de la Pata Rât. Unde sunt cele 11 milioane de euro „pirolizate” de Pantelică de la RADP

Pe partea bună, în caietul de sarcini, primăria recunoaște – pentru prima dată în istorie – că cartierul Pata Rât al municipiului Cluj-Napoca este unul cu risc pentru sănătatea cetățeanului. E o realizare în sine.

Dar, din nefericire, citind caietul de sacrini, ne dăm seama că, cu toată toxicitatea, nici vorbă să scăpăm de muntele de gunoi RADP în 2024. În calculele care urmează voi dezvolta două scenarii: unul optimist (SO, cu rezultat în 2031) și unul mai realist (SR, cu rezultat în 2037). Să începem.

1. Rampa RADP a fost autorizată în 2015 pentru 358.000 tone, și a fost „oprită” în 2020 la atingerea a 75% din capacitate, la 270.000 tone. Cică. Dar în măsurătorile subsemnatului (făcute cu topograf plătit) încărcarea rampei mi-a ieșit la 240.000 tone în 2018, și 370.000 tone în 2020. Astfel, voi porni de la un SO = 270.000 tone, și de la un SR = 370.000 tone.
2. În toamna 2020, la modul absolut penal, RADP a început să ducă deșeul nesortat și netratat la CMID. GNM și APM tăceau mâlc, dar sigur vă amintiți că RADP-ul a împuțit Clujul atât de tare cu operațiunea, încât Boc a fost nevoit să o oprească subit, pe motiv de damage politic. RADP a băgat atunci aproximativ 10.000 de tone de deșeuri sub preșul CMID. Ca atare, îi mai rămân SO = 260.000 tone și SR = 360.000 tone de deșeuri, de care RADP trebuie să scape.
3. În caietul de sarcini al achiziției găsim că cuptorul în care deșeurile vor fi arse trebuie să aibă o capacitate de 15-20 tone / oră. Conform aceluiași caiet de sarcini, programul de lucru se socotește la 9 ore / zi. De aici rezultă SO = 180 tone pe zi și SR = 135 tone / zi.
4. În scenariul optimist vom avea nevoie să prelucrăm 260.000 tone de deșeuri la 180 tone pe zi adică în SO = 260.000 / 180 = 1444 zile lucrate, respectiv SR = 360.000 / 135 = 2666 zile lucrate.
5. Va trebui să mai ținem cont și de randamentul de exploatare al echipamentului, pentru care vom lua 90% cu optimism și 80% la realism, ceea ce ne duce la SO = 1604 zile lucrate și SR = 3332 zile lucrate, respectiv.
6. Socotind cu 250 zile lucrătoare pe an, asta înseamnă SO = 6 ani și 3 luni sau SR = 13 ani și 2 luni ca să scăpăm de gunoaiele de la rampa RADP. Gata calculele? Nu.
7. Va mai trebui să socotim faptul că proiectul deja e în întârziere, precum chiar primăria recunoaște. Vom mai adăuga deci SO = 3 luni sau SR = 6 luni la momentul în care sculele intră în funcțiune, adică SO = iunie 2024 sau SR = septembrie 2024. Așadar,

Dacă primăria (plus RADP plus APM) n-au mințit în cor privind tonele de deșeuri de pe rampă și tot proiectul se derulează fără hâcuri, infamul munte de gunoi RADP ar putea dispărea prin SO = septembrie 2031, dar nu mai repede. Iar dacă mergem mai pe scenariul mai realist, rampa RADP ar putea dispărea în SR = noiembrie 2037.

CITEŞTE ŞI:

LUATUL DEȘEURILOR CLUJULUI LA O FRECȚIE: Minciuni de PR de la CJ Cluj la achiziția unei instalații de dezintegrare moleculară. OSĂ se stingă Soarele de la câtă energie va furniza CMID

Clujene, te uiți la doar încă un #OSĂ. Bun, dar măcar după aia o să avem un Cluj netoxic? Nici vorbă. Deși cât un munte de mare, problema cea mai mare nu este rampa RADP. Problema cea mai mare este întreaga zonă Pata Rât, otrăvită în 5 decenii cu tot ce se poate imagina, de la fabrica de medicamente până la nămolurile toxice ale combinatelor. Reamintesc că zona e atât de contaminată, încât azi concentrația unor metale grele (de ex. Se sau Mn) depășește de până la 1000 ori limita de intervenție. Nu limita admisă. Nu cea de alertă. Cea de intervenție. Care presupune că trebuie să intervii de îndată. Na, nivelul măsurat acolo este, oficial, de 1000 ori mai mare ca și nivelul de intervenție. Dar pentru primărie asta este, vorba inginerului din Cernobîl, not good, not terrible. Dar din 2009, de când au comandat și primit aceste date de la Centrul de Mediu și Sănătate, autoritățile noastre locale și județene nu au intervenit nimic. Pur și simplu l-au ignorat.

Plot twist 1: în zona asta ultracontaminată a primit autorizațiile să construiască, cu felicitările primarului, Transylvania Smart City.

Plot twist 2:Tot în zona asta ultracontaminată stau deja 2500 dintre cetățenii Clujului.

Plot twist 3: Aproape 100 de case din Dezmir (sus pe deal) sunt la mai puțin de 1km de această zona toxică.

Așa că primărie dragă, dă-i înainte cu poleiala prin proiectul “Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” – și nu ne spune că vei livra niște rezultate, sorry not sorry, NU în 2024 ci poate prin 2031 – dar de fapt mai aproape de 2037.

Cluj-Napoca oricum se prezintă deja ca un imens Transylvania Smart City, la buza unei zone toxice.

Iar tu, clujene, locuitor al marelui city smart transilvan, continuă să înghiți gălușca și să taci complice. Eh, e vorba doar pe sănătatea copilașilor tăi.

Sau poate zici ceva.