General

”Cluj-Napoca, nu uita Pata Rât e pata ta”. Doar 60 de clujeni și-au strigat disperarea în stradă la 17 ani de la evacuările în stil nazist de pe strada Coastei

Doar șaizeici de clujeni au ieșit în stradă, sâmbătă seara, scandând ”Scumpirile la noi/profitul la voi”, ”Cluj-Napoca nu uita, Pata Rât e fața ta”, ”Locuințe sociale, nu militarizare”. Acești mult prea puțini clujeni au protestat în zona centrală a oraşului împotriva scumpirilor, dar şi împotriva evacuărilor, de acum 17 ani de pe strada Coastei. Pentru a nu exista discuții ipocrite cu privire la realitatea Clujului (unde-i fain doar pentru cumetrii lui Boc și ”bocalăii” care se mulțumesc cu sclipici), manifestanţii au scandat „Cluj-Napoca, nu uita Pata Rât e pata ta”.

  • Protestul a fost organizat de inițiativa clujeană „Căși sociale ACUM”

  • ”De vreo două decenii, orașul Cluj a început să devină cel mai scump oraș din România din punct de vedere imobiliar, cu cele mai mari chirii private, cu cele mai mari prețuri pe piața de locuințe, cu foarte puține locuințe sociale realizate de primărie”, susțin organizatorii.

https://www.facebook.com/CasiSocialeACUM/videos/1199503800922855

Sâmbătă, 17 decembrie, s-au împlinit 12 ani de la evacuarea a 350 de persoane de etnie romă de pe strada Coastei și mutarea forțată la Pata Rât. În urmă cu 12 ani, polițiștii comunitari, sprijiniți de echipaje ale Jandarmeriei, au ajuns pe strada Coastei înainte de ora 7 dimineața pentru a evacua romii ce locuiau acolo, în ciuda protestelor și a refuzului manifestat de aceștia. Romii l-au chemat în ajutorul lor pe președintele Agenției Naționale pentru Romi la acea vreme, care a încercat să-i convingă pe reprezentanții autorităților locale că săvârșeau un abuz prin mutarea persoanelor la Pata Rât.

  • ”Mutarea la Pata Rât nu poate fi integrare în societate a romilor. 70% dintre copiii noștri frecventează școala. Sunt aici pensionari, oameni bolnavi. Nu ne putem îngrămădi toți într-o cameră mică”, a argumentat atunci un reprezentant al etniei rome.
  • ”Pe strada Coastei locuiesc 76 de familii, dintre care 18 locuiesc în patru imobile care aparțin Primăriei și care până în anul 2009 au avut contract de închiriere. Din anul 2009 nu s-au mai prelungit contractele, întrucât terenul urmează să aibă altă destinație, iar imobilele vor fi demolate. Majoritatea familiilor care locuiesc pe strada Coastei ocupă abuziv domeniul public cu imobile ilegale și neautorizate. Noi i-am lăsat însă în continuare să locuiască aici pentru că nu erau gata locuințele modulare de la Pata Rât și nu aveam ce să le oferim în schimb”, a explicat în 2010 purtătoarea de cuvânt a primăriei, Oana Buzatu.

Romii au intervenit în cadrul unei ședințe a Consiliului Local, în luna mai 2011, și au protestat împotriva deciziei de a da gratuit Mitropoliei terenul de pe Coastei, menţionând că ei au fost aruncaţi de Primărie din locuinţe decente în condiţii insalubre de trai. De altfel, romii au venit înarmaţi cu pancarte pe care erau scrise mesaje precum ”Sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”, ”Solidaritate” sau ”Condiţii decente de locuire”. Romii au fost însoţiţi de membrii unor organizaţii care le susţin drepturile, însă nu au fost lăsaţi să ia cuvântul în plen. Deşi au încercat să-şi facă cunoscut punctul de vedere, în cele din urmă aceștia au părăsit sala de şedinţă.

  • În 2014, primarul Emil Boc a afirmat că s-a procedat corect în 2010 atunci când 76 de familii de romi au fost mutate de pe strada Coastei unde locuiau în barăci improvizate. Aceştia au fost relocaţi la Pata Rât în locuinţe modulare, dar un ONG a dat în judecată Primăria pentru această decizie. La sfârşitul lunii decembrie 2013, Tribunalul Cluj a decis ca Primăria să le plătească romilor 2.000 euro despăgubiri şi să le asigure locuinţe corespunzătoare.

”Vom ataca în instanţă această decizie. Apreciem că Primăria a procedat corect. Cei de pe Coastei nu aveau autorizaţii legale, deci nu a fost vorba despre o mutare ilegală ci a fost vorba de oferirea unui alt spaţiu, a unui alte locaţii alternative pentru una care era în centrul Clujului”, a spus Boc în 2014.

Oamenii au ieșit în centrul Clujului în 2018, purtând bannere și pancarte cu diverse mesaje: ”Case sociale, nu evacuare”, ”Locuirea precară ne scoate în stradă”, ”Case pentru oameni, nu pentru profit”. Au scandat diferite sloganuri: ”solidaritate!”, ”Cluj-Napoca, nu uita, Pata-Rât e fața ta!”, ”Suntem egali, nu ilegali” sau ”Locuințe pentru toți, nu doar pentru mafioți!”. Erau doar câteva zeci de persoane, dar trecătorii se opreau curioși să vadă ce se întâmplă.

În luna aprilie 2020 a fost realizat un film documentar ”Amintiri de la margine: Lupta noastră pentru locuire”.

În februarie 2022 a fost organizată în holul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj o expoziție intitulată ”Unde au dispărut copiii de pe canapea?”, care documenta evacuarea de pe strada Coastei.

 

Foto: Cluj24.ro, monitorulcj.ro