Din oras

Ciorbă reîncălzită a la Emil Boc: locuințe pentru tineri și locuințe sociale în noile cartiere ale Clujului

Mai țineți minte promisiunile lui Emil Boc în campania electorală din 2016? Dacă nu le știți, veți avea ocazia să le reascultați în campania pentru alegerile locale din 2020. Multe dintre pormisiunile primarului sunt aceleași, unele nici măcar nu îmbracă o altă formă.

Primarul Emil Boc se pregătește de alegerile locale de anul viitor, astfel că așa cum ne-a obișnuit readuce în discuție aceleași proiecte pe care la promite în fiecare campanie electorală. De această dată este vorba de locuințe sociale și locuințe pentru tineri.

Cluj-Napoca se află pe primul loc în ceea ce privește prețurile locuințelor, astfel că a devenit inaccesibil pentru mulți clujeni. Aceștia s-au mutat în comunele din preajma Clujului, Florești, Apahida, Baciu, care au devenit adevărate cartiere. Municipalitatea nu le-a oferit nicio alternativă să poată locui în Cluj-Napoca. Toate promisiunile primarului Emil Boc au rămas doar praf în ochi.

Citește și:

VRĂJITORUL MINCIUNILOR: Cu infrastructura municipiului la pământ, Boc scoate de la naftalină „noile” cartiere ale Clujului: “Sopor”, “Lomb”, “Borhanci”…

În Cluj-Napoca nu există niciun proiect concret de construire a unor locuințe pentru tineri

Dacă în alte orașe din țară se mai construiesc locuințe ANL, în Cluj-Napoca ultimele locuințe de acest tip au fost recepționate în anul 2007 pe Calea Florești. In municipiul Cluj-Napoca  sunt 174 de apartamente construite prin Agentia Nationala de Locuinte (ANL) la trei adrese – pe strada Mehedinti, pe strada Tasnad si pe Calea Floresti. În Cluj-Napoca au mai fost trei terenuri predate în administrare, pe Sighisoarei, Ghimesului si Tulghesului dar proiectele nu s-au mai concretizat niciodată.

De-a lungul timpului, primarul Emil Boc a avut multe inițiative și promisiuni privind construirea de locuințe pentru tineri prin realizarea unor cartiere noi. Din păcate pentru cei care așteptau finalizarea unui astfel de proiect, toate au rămas la stadiul de proiect. Doar Emil Boc continuă să le aducă în discuție în fiecare an electoral.

Cartierul Valea Gârbăului este o promisiune din 2010 a primarului Emil Boc. Proiectul prevedea construirea cartierului pe un teren de 12,7 ha. Terenul aparține Ministerului Apărării care l-a luat din administrarea primăriei după ce acest proiect nu s-a materializat. Boc încă speră că are deschidere la Ministerul Apărării pentru momentul când se va decide să facă într-adevăr Cartierul de locuințe Valea Gârbăului.

“Problema este la Bucureşti. Noi am cerut Ministerului Apărării să ne dea dreptul să continuăm proiectul. Până nu primim aprobarea de la Ministerul Apărării Naţionale care este proprietarul terenului, nu mai putem să mişcăm niciun fir de păr şi nu putem semna niciun document legal cât timp nu avem această aprobare. Sperăm că nu se vor încăpăţâna cei de la Ministerul Apărării Naţionale să stea cu acel teren nefolosit şi să îl pute reda utilităţii publice pe un interval de 5-10 ani de zile când odată cu realizarea Centurii Metropolitane acea zonă de dezvoltare capătă un contur foarte important”, declara Boc în 2018.

Un alt proiect eșuat este Cartierul Tineretului, proiect demarat în 2005 ce trebuia să fie construit în zona Bulevardului Muncii – Pășunea Someșeni. Cartierul Tineretului ar fi trebuit să transforme în realitate niște cifre impresionante: 2894 de apartamente la standard mediu, 1132 de apartamente la standard superior, 196 de apartamente penthouse, 363 de apartamente în locuințe terasă, 71 de case înșiruite, 300 de case cuplate, 358 de case detașate, 162 de vile pe terenuri individuale, 384 apartamente în regim de locuințe sociale. Au urmat ani de procese, conflicte juridice și decizii ale instanțelor, iar Primăria a fost la un pas să piardă terenul de 203 hectare. Despre construirea locuințelor, numai de bine. Au rămas o idee măreață pe o hârtie. Mai mult, Primăria a fost la un pas să piardă terenul de 203 hectar Între timp ideile lui Boc pentru acel teren s-a tot schimbat. Câțiva ani a încercat să facă Pădurea Clujenilor, apoi când și acest proiect a fost un eșec va transforma zona în Parcul Tineretului. Practic acolo nu mai există nicio șansă pentru construirea de locuințe.

Noul cartier Borhanci cu parcele ce urmează să fie concesionate tinerilor și cu locuințe sociale pentru persoanele defavorizate depinde de lărgirea străzii Borhanci. Acest proiect se află în stand-by deoarece o porțiune de teren aparține Guvernului, care nu se grăbește să dea curs cerințelor formulate de primărie. Acest episod este un deja-vu, după ce în cazul străzii Bună Ziua a durat doi ani și jumătate până ce srada a fost trecută în domeniul municipiului. Boc nu a reușit în 9 ani să construiască locuințe sociale pentru romii de la Pata Rât

Citește și:

Un singur bai cu strada Borhanciului. Boc: “Este o porțiune de teren care ține de Guvern”. Scenariul din Bună Ziua se repetă în Borhanci

Familiile de romi mutați forțat de pe strada Coastei în iarna anului 2010 în barăci la Pata Rât sunt tot acolo după 9 ani.

Chiar dacă această mutare trebuia să fie una provizorie, municipalitatea nu a putut să construiască locuințe pentru acești cetățeni ai Clujului. Tot ce au auzit au fost aceleași promisiuni repetate în fiecare an de Emil Boc. Edilul Clujului fie nu vrea, fie este incapabil să gestioneze situația persoanele defavorizate din municipiu. De altfel, aceaastă excludere a comunității de romi în barăcile de la Pata Rât a fost unul dintre motivele pentru care Cluj-Napoca a pierdut titlul de Capitală Cultural Europeană 2021. Deorece s-a dovedit a fi incapabil să construiască locuințe sociale pentru toate persoanele defavorizate, Boc a propus soluția subvenției pentru chirie, însă cea mai mare parte a celor ce au nevoie de o locuință socială nu se califică pentru acest program. Romii de la Pata Rât nu se califică nici pentru locuințe sociale deoarece un criteriu sunt studiile, iar mulți dintre ei nu au școală.

Municipalitatea se laudă de câțiva ani cu locuințele sociale de pe Sighișoarei și Ghimeșului, care încă sunt în construcție. Constructorii privați reușesc să ridice un bloc de locuințe în timp record, se pare însă că pentru proiectele municipalității lucrurile se desfășoară mult mai încet.

Locuințe sociale cumpărate la prețurile exorbitatente care sunt în Cluj

Deoarece construcția unor locuințe sociale s-a dovedit a fi o provocare pre mare pentru administrația locală condusă de Emil Boc, acesta a propus să cumăere locuințe de pe piața liberă.

”Primăria Cluj-Napoca va cumpăra de pe piaţa liberă apartamente cu 1, 2 şi 3 camere, cu destinaţia de locuinţe sociale. Avem un buget pentru acest an între 1-1,5 milioane de euro şi sperăm să putem achiziţiona circa 25 de locuinţe. Anual, la nivelul municipiului se alocă 15 locuinţe sociale, în condiţiile în care numărul de cereri este de 400”, au explicat reprezentanții primăriei.

De asemenea, o altă categorie de persoane pe care Emil Boc le-a ignorat în ultimii 15 ani de când se află la cârma orașului sunt revoluționarii. Potrivit legii, revoluționarii au prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut în proprietate o altă locuinţă până la data atribuirii. În 2003-2004, Primăria a dat terenuri pentru 400 de persoane, dar parcelele nu erau construibile. Oamenii au dat în judecată administrația publică locală și au câștigat dreptul să primească parcele pe care să construiască locuințe. Abia în 2014, doar 100 dintre beneficiari au primit terenuri în zona Dealului Lomb, dar procedura este incompletă. Zona trebuie viabilizată ca să fie potrivită pentru construirea de locuințe.

În Cluj-Napoca, sunt aproape 130.000 locuințe, din care 98,1% în proprietate privată și 1,3% în proprietate de stat. În aceste condiții, oamenii sunt în continuare evacuați fără să existe o alternativă pentru ei, în timp ce unii se află pe listele de așteptare ani de zile.

Citește și:

Criză de locuințe sociale în Cluj-Napoca. 15 persoane sărace prind anual un apartament de la Primărie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *