Un accident rutier grav a avut loc sâmbătă seara pe centura Cluj-Napoca – Apahida. Trei persoane au fost rănite și două au murit. Inițial, la scurt timp de la producerea accidentului, a decedat o singură persoană, șoferul autoturismului care circula regulamentar, o Dacia Logan, fiind în comă. Din nefericire, între timp, a murit și șoferul Loganului.
Cine sunt însă cele două persoane care au murit? Rareș Sabău este șoferul autoturismului care circula regulamentar. Aceasta este ultima fotografie cu el și cu prietenii lui din mașină. A fost publicată pe Facebook cu câteva ore înainte de teribilul accident. Rareș Sabău este cel cu șapcă albastră. Cel de-al doilea tânăr care a murit în urma accidentului este Tavi Rus, cel care a făcut selfie-ul de mai jos.
Un prieten al tinerilor implicați în accident ne-a scris câteva cuvinte emoționante despre ei și despre prietenia care îi leagă. Redăm mai jos declarația integrală a lui Mihai C., prietenul victimelor accidentului:
Vreți să știți cine au fost victimele accidentului de pe centura Cluj-Napoca – Apahida?
Au fost prietenii mei! Tineri, faini și mereu puși pe glume, și-au trăit viața, cu bune sau cu rele…
Mă leagă multe amintiri de șoferul Loganului, Rareș Sabău (cel cu șapcă albastră), care mi-a fost mereu un prieten apropiat și – vecinu’ de la 2 – timp de 23 de ani…
Când am citit inițial știrea pe ziardecluj.ro am trecut repede cu vederea… Știți cum e… „Nu mi se poate întâmpla mie, nu-i cunosc…” Ulterior aveam să aflu că… Rareș și Tavi (cel care a făcut selfie-ul) s-au dus să „bea o bere” – vorba noastră comună – sus de tot.
Ultima dată când m-am întâlnit cu victimele accidentului (exact in aceasta formula) a fost la ziua tânărului care a murit pe loc – Tavi. Nu eram invitat și eu oficial, dar m-am nimerit pe acolo. Nu era o problemă pentru el asta – m-a chemat cu ei la masă, am răs, am băut, am cântat – de parcă ne știam de o viață. Așa erau ei: prietenoși, oameni de omenie, te-ar fi ajutat dacă le-ai fi cerut ajutorul.
Iar cu Rareș (șoferul) m-am întâlnit acum aproxiamtiv 2 săptămâni. Mergeam pe stradă având căștile în urechi. O dubă albă trece pe lângă mine și îmi face cu farurile, dar trec mai departe. Apoi mă sună: „Ce faci mă patroane (așa îmi mai zicea uneori Rareș)? Nu mai știi lumea?”
A tras pe dreapta mașina, în față la o biserică, și m-am întors la el. Am povestit cam 30 de minute. Multe. L-am întrebat când se însoară. Apoi am râs amândoi… L-am mai întrebat ce mai face Alex și ceilalți de la bloc. Pe parcursul discuției l-am simțit fericit. Mi-ar fi zis daca avea o problema. Mereu imi mai povestea cand ne vedeam. Era pe la 15:00, și urma să iasă din tură. Am rămas înțeleși că ne sunăm să ieșim la o bere – așa cum mereu o făceam -. Am dat mâna și ne-am zis: „pove”. N-aș fi crezut pentru nimic în lume că aia urma să fie ultima mea întâlnire cu el, prietenul meu de-o viață.
Ma doare sufletul foarte tare! Si sunt TRIST!!!!!
Dumnezeu să te odihnească în pace Rareș.
Dumnezeu să te odihnească în pace Tavi.
Citește și: