Potrivit Pressone, Codruț Olaru ar fi plagiat de la cap la coadă în teza de doctorat intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România”, pe care a susținut-o în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Niciun măcar un rând din cele aproape 250 de pagini ale tezei nu îi aparține procurorului Olaru: întreg conținutul este copiat din diverși autori români sau din surse online, scrie sursa citată.
Coordonator de doctorat i-a fost actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader. La momentul susţinerii tezei, Toader era decanul Facultății de Drept de la Universitatea din Iaşi și judecător al Curții Constituționale a României.
Procurorul Codruţ Olaru a fost ales la începutul acestul an vicepreşedinte al CSM. Presa a relatat la vremea respectivă că Olaru a fost ales fără niciun vot din partea procurorilor.
Reamintim faptul că procurorul Codruţ Olaru este general de armată și a avansat în cinci ani cât alţii într-o viaţă
Codruţ Olaru, gemeral al Armatei române și fost adjunct al procurorului general la secţia Parchetelor Militare, a obținut două grade militare, contrar legii și regulamentelor militare, în câteva luni, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea. Într-un singur an, în 2011, procurorul Codruţ Olaru primeşte succesiv gradele de locotenent-colonel şi colonel, deşi era ofiţer în rezervă. De altfel, unul dintre grade i-a fost retras câteva luni mai târziu, în 2012, de către ministrul Apărării de atunci, Corneliu Dobriţoiu, şi redat, în 2013, de ministrul de atunci, Mircea Duşa.
Istoricul avansării sale în grade, într-un ritm galopant, îşi are debutul în 2011, pe vremea când Codruţ Olaru deţinea funcţia de procuror şef al DIICOT şi era cadru militar în rezervă, la 38 de ani. Acesta a devenit cadru militar în rezervă în anul 2011 şi a primit, succesiv, gradele de locotenent-colonel şi colonel, primul în februarie, al doilea în octombrie. La momentul acordării celor două grade, la cârma Ministerului Apărării Naţionale se afla reprezentantul UNPR, Gabriel Oprea. Motivul pentru care a primit într-un timp atât de scurt două avansări este unul “excepţional”. Potrivit statutului gradelor militare (Lg 80/1995), înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepţional.
Ce era excepţional în faptele sale de la şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism? Habar nu avem, MapN nu explică.
Olaru a lucrat la două dosare extrem de mediatizate: cazul furtului de arme de la Ciorogârla, trimis în judecată în 8 iunie 2010, precum şi dosarul Zicolov şi spionii, trimis în judecată în februarie 2009 şi cunoscut mai mult ca „dosarul Floricel Achim”
În cazul Ciorogârla, în 8 iunie 2010, procurorii DIICOT au trimis în judecată 17 persoane, pentru constituirea unui grup infracţional organizat. În urma investigaţiilor, procurorii au stabilit că suspecţii au pus la cale şi au furat 62 de arme de foc cu glonţ – o mitralieră de companie, pistoale mitralieră, pistoale model TT, pistoale model Cugir, pistoale model Carpaţi – şi alte materiale militare sustrase în luna ianuarie 2009 din depozitul unităţii militare 01916 din Ciorogârla.
Cazul Zicolov şi spionii soluţionat de DIICOT este dosarul în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi bulgarul Marinov Zikolov au fost trimişi în judecată pentru trădare şi spionaj. Cazul a ieşit la iveală în februarie 2009. Floricel Achim, un subofiter din Divizia 1 Infanterie Dacica, copia informatii militare din baza de date a Armatei si i le dădea bulgarului Petar Marinov Zikolov, fostul atasat militar al Bulgariei la Bucureşti. Procurorii DIICOT susţineau că subofiţerul Floricel Achim sustrăgea informaţii militare, calificate drept secrete de stat profita de turele sale de 24 de ore si de fiecare dată când rămânea singur cu un memorystick .
Codruţ Olaru a fost activat în grad de general după ce, în primăvara anului 2015, a făcut solicitare către CSM pentru a ocupa un post vacant la Secţia Parchetelor Militare. Potrivit legii, pentru a lucra ca procuror militar, o condiţie obligatorie este gradul activ. În consecinţă, la 43 de ani, devine cadru activ în armată, cu gradul de general, după ce mai bine de cinci ani el a tot avansat grade în rezervă, dar i-au fost şi retrase, fără să fi prestat o zi de muncă pentru Ministerul Apărării Naţionale, aşa cum reiese din CV-ul lui.