Ce s-a făcut cu adevărat în cadrul proiectului Pata-Cluj, care a accesat peste 3 milioane de euro, fonduri norvegiene? Datele financiare, extrase din anexa care prezintă bugetul proiectului, vorbesc de la sine, fără a mai fi nevoie de niciun fel de comentarii. Cifrele, spre deosebire de oameni, nu mint niciodată.
Totuși, de un singur comentariu este nevoie, pentru a înțelege contextul cheltuielilor pe care vi le vom prezenta mai jos: ele sunt efectuate, vorba vine, pentru reintegrarea socială a romilor de la Pata Rât, pentru desegregarea lor și pentru îmbunătățirea situației de locuire, pentru a le crește romilor accesul la educație, sănătate ș.a.m.d. Pe scurt, milioanele de euro din fondurile norvegiene accesate prin proiectul Pata-Cluj (am arătat aici cine sunt sforarii din spatele acestui proiect) ar fi trebuit să scoată „pata” din Pata Rât, au fost destinate, cel puțin declarativ, unor acțiuni de redare a demnității oamenilor care locuiesc în această margine de urbe, aducerii lor la un nivel de civilizație mai apropiat de Clujul anului 2017, de orașul care se laudă cu unele dintre cele mai bune condiții de trai din România.
Cifrele nu mint niciodată
Mai presus de orice fel de declarații și explicații justificative, emise în spațiul public de către membrii echipei de management a proiectului, sunt cifrele, singurele care nu mint niciodată.
Costurile totale, eligibile, ale proiectului Pata-Cluj, sunt de 3 147 496 de euro. Cireașa de pe tortul acestui proiect reprezintă mutarea a 35 de familii în apartamente sociale, cu o chirie lunară modică. Pentru construirea apartamentelor s-a ales ca soluție lemnul, un material mult mai ieftin decât cărămida.
Conform bugetului proiectului, realizarea a 23 de apartamente în Zona Metropolitană Cluj a costat 1 019 448 de euro. S-au mai adăugat costurile cu terenul și alte taxe, în valoare de 45 048 euro, cu echipamentele pentru apartamente – 19 250 euro, utilitățile pentru case, taxele privind utilitățile – 6 000 de euro, taxele anuale pentru terenuri și case – 3 331 euro. Au mai existat, în plus, și alte cheltuieli și taxe pentru procurarea apartamentelor: ”registrer and other taxes regarding the procurment of the apartaments” – 22 903 euro, ”registrer and other taxes regarding the formalities for properties passage of the houses” – 9 342 euro. Asigurările pentru case și apartamente au mai costat încă 3 500 de euro.
Dacă adunăm toate aceste cheltuieli ajungem la un total de 1 128 822 de euro. Costul total eligibil al proiectului a fost de 3 147 496 de euro, din care, dacă scădem costurile pentru case, ajungem la suma de 2 018 674 de euro, alte cheltuieli în cadrul proiectului.
Pe ce s-au cheltuit cele 2 milioane de euro?
La capitolul „staff costs”, din bugetul proiectului, regăsim următoarele costuri:
– Echipa de management a fost recompensată pentru activitatea de salvare a romilor de la Pata Rât cu 505 879 de euro
– Echipa de implementare a câștigat în urma acestui proiect 679 382 de euro
– Experții au fost plătiți cu 190 986 de euro
Un total, așadar, de 1 376 247 de euro pentru salarii.
Însă, pentru staff-ul proiectului nu s-au efectuat doar aceste cheltuieli. Pentru că, în buget, mai regăsim și un subtotal al costurilor, cu alte capitole finanțate. Pentru diurnele zilnice, pentru transport și asigurările medicale, au mai fost cheltuiți alți 58 910 de euro:
Un alt subcapitol de cheltuieli, denumit „equipments and goods”, a mai scos din bugetul proiectului 1 180 296 de euro. Dacă scădem din această sumă costul celor 23 de apartamente (1 019 448 de euro), mai rămân 160 848 de euro, care s-au dus pe: autovehicule (mașină, microbuz) – 35 922 de euro, rent a car – 1 029 euro, valoarea de depreciere (”depreciation value”) pentru autovehicule (mașină, microbuz) – 20 194 de euro, mobilă, computer și alte echipamente pentru Youth Center – 21 559 de euro, computere, servere, multifuncționale etc. – 9 500 de euro, licențe pentru programele informatice (Office, pentru programele de contabilitate și de salarii) – 3 300 de euro, CD player, alte electronice – 771 de euro, mobilă – 4 500 de euro, telefoane – 1 800 de euro, piese de schimb/ echipamente pentru mașini – 2 500 de euro, echipamente, investiții pentru desfășurarea activităților Unității Mobile – 2 000 de euro, echipamente pentru apartamente – 19 250 de euro.
Costurile pentru comunicații (telefon, fax, internet, cheltuieli poștale), „direct legate de proiect, incluzând și partea de locuire”, după cum se precizează în buget, au însemnat 11 700 de euro. Obiectele de papetărie au costat 7 698 de euro, echipamentele de bucătărie, veselă și alte asemenea obiecte – 1000 de euro, produsele de igienă personală, de curățat – 3 651 euro, dulciuri, ciocolată – 2 000 de euro, pizza (”pizza specific catering”) – 10 000 de euro, mâncare (”food catering”) – 12 000 de euro, produse de brutărie (”bakery and confectionary”) – 3 000 de euro, alte produse culinare (”food products from food retailer”) – 12 900 de euro, bilete pentru activități sportive de sezon și alte activități de petrecere a timpului liber – 18 900 de euro. Bugetul pentru planul de acțiune de dezvoltare a comunității a mai însemnat încă 81 000 de euro. Și acestea sunt doar câteva dintre costurile acestui proiect, pe care le puteți consulta integral mai jos:
Proiectul a mai presupus și alte costuri cu publicațiile – 5 000 de euro, studii și cercetări – 16 953 de euro, cu conferințe și seminare – 90 000 de euro, cu acțiuni de creștere a vizibilității – 10 500 de euro.
Întreținerea sistemului informatic a mai costat încă 3 000 de euro.
Cu o asemenea risipă de resurse pentru mâncare (în total, 39 900 de euro), pentru salarii enorme, pentru mașini, publicații, studii, cercetări sterile, conferințe și seminare (simplă vorbărie, în valoare totală de 111 953 de euro) ș.a.m.d., nu este de mirare că romii de la Pata Rât au rămas la fel de săraci și de neintegrați social. Pizza a trecut repede prin stomac, conferințele le-au intrat participanților pe o ureche și le-au ieșit pe alta, proiectul s-a terminat, iar problemele romilor de la Pata Rât au rămas aceleași.