Din oras

Centrul Clujului, naclait de mazgaleli

In pragul anului in care va fi Capitala Europeana a Tineretului, Clujul isi asteapta oaspetii cu fatade pline de linii fara sens, arabescuri incalcite in toate culorile inghesuite in toate cotloanele. S-a dus vremea textelor inteligente sau ale grafferilor inspirati care isi lansau mesajele revolutionare pe ziduri in obscuritatea noptii, pe ascuns. Noii huligani isi pun o gluga in cap si deseneaza in plina zi, insa, cu toate ca sunt filmati de camere de luat vederi, nimeni nu ii poate prinde. Descurajati, multi dintre proprietarii din centru nici ii nu mai reclama, desi dau o caruta de bani pe lucrarile de renovare.

Desenele de pe cladiri parca sunt cu atat mai frecvente, cu cat fatadele sunt reparate si infrumusetate, mai ales in urma avertismentelor primariei. Casa Hintz, una din primele imobile care s-au imbracat in schele pentru a se primeni in pragul anului 2015, are deja o latura finalizata plina de desene hilare si semnaturi indescifrabile.

Strada Regele Ferdinand are o adevarata colectie: nu e casa, poarta sau zid care sa nu aiba macar un desen hilar.

Biserica Evanghelica Lutherana din colt, renovata recent cu un alb stralucitor, are, de asemenea, niste “opere” multicolore.

La fel au fost “impodobite” si Liceul “Brassai Samuel”, Liceul Unitarian “Janos Zsigmond” si Biserica Unitariana.

“Am incercat sa reparam de fiecare data zidurile care au fost desenate, insa nu am reclamat niciodata la politie. Stim ca asta nu ar rezolva problema, ne-ar cere sa ii identificam si nu stim cum sa afcem asta. Avem montate camere si ne-am uitat de multe ori la imagini. Faptasii au glugi in cap si nu pot fi recunoscuti”, a declarat Racz Norbert, preotul de la Biserica Unitariana de pe B-dul 21 Decembrie.

Acesta a apreciat ca situatia de acolo nu e asa grav ca la Biserica Lutherana din vecinatate, unde au renovat recent si “acum e dezastru”.

“Eu nu sunt impotriva graffiti-ului ca forma de arta, dar ceea ce se face acum la Cluj nu e arta, sunt doar niste mazgaleli fara sens.

Nu stim care e solutia, stim ca nu poate sta cate un politist dupa fiecare colt. Ne-am gandit inclusiv sa punem niste foi de hartie si sa ii indemnam sa scrie pe ele, ca sa nu mai murdareasca zidurile”, a marturisit preotul.

Renovarea unei singure laturi a unei cladiri poate ajunge la cateva mii de lei.

“Eu am un apartament la parter, nu am avut probleme pana acum vreo cativa ani, cand niste derbedei au inceput sa tot deseneze pe ziduri. Ba era un desen, ba o poezie, ba ceva fara inteles, cum se intampla acum. Am renovat, apoi am tot acoperit cu tencuiala prostiile, nu stiu ce sa ma mai fac. Si alti vecini au patit asa, dar cand ai bani, nu e o problema asa de mare”, a spus Erzsebet S., o clujeanca de pe strada I.C. Bratianu.

Femeia spune ca la inceput a facut reclamatii la politie, apoi a incercat sa ii prinda, insa de fiecare data fara vreun rezultat.

Si strada Bolyai e la fel de impestritata, ca si Herman Oberth , fantana de pe Eroilor si, partial Kogalniceanu. Nu au scapat nici portile.

Cladirea Academiei de Muzica “Gheorghe Dima” (AMGD) are si ea o “colectie” de desene pe pereti. “Iubeste”, “Love”, CFR si o puzderie se semnaturi impanzesc doi pereti ai cladirii.

“Am facut reclamatii mai de mult, insa nu au avut nici un efect. Sunt multe licee in zona si elevii se pare ca isi exprima talentul pe pereti. Daca cineva trage un semnal de alarma despre acest fenomen, cu siguranta vor deveni si mai talentati. Eu cred ca aici ar trebui sa se actioneze, in educarea acestor tineri”, a declarat Vasile Jucan, rectorul AMGD.

Institutia tocmai a primit bani pentru a-si reabilita si renova cladirea.

“Am primit de la minister o suma cat sa putem face imobilul – care nu e al nostru – sa arate decent, asa ca vom scapa in curand de acele inscriptii. Vom profita de lucrarile de pe strada I. C. Bratianu si vom demara si noi in curand santierul”, a mai spus rectorul.

Pe sediul in ruina al Bibliotecii Judetene Cluj, filiala Kogalniceanu e unul din rarele texte cu miez de pe zidurile din zona.

Vizavi, o svastica.

Nici grupul statuar Scoala Ardeleana nu a scapat fara cativa “carlionti”.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei are si el o stampila, chiar langa intrare.

“Mazgalitura aceea e de vreo trei ani. Nu am facut reclamatie pentru ca trebuie sa facem reparatia fatadei din cauza infiltratiilor si am solicitat finantare in acest sens. Am pus si camera de supraveghere, inainte nu era”, a precizat Tudor Salagean, directorul institutiei.

Desenele se regasesc din belsug si pe Calea Motilor.

 

Primaria si-a propus ca pana in 2018 o mie de cladiri din centrul orasului sa fie refatadizate. La inceputul anului, reprezentantii municipalitatii au anuntat ca vizeaza in prima faza 93 de cladiri din zona zero a orasului, iar din cea de-a doua  jumatate a anului vor fi somate si alte cladiri din centru, ajungandu-se la 376 de imobile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *