Cine este in centrul atentiei, intr-o relatie de cuplu, propria persoana sau celalalt? La ce te gandesti mai mult, la tine sau la partener? Se spune ca o relatie sanatoasa este o relatie echilibrata, in care ambii parteneri gasesc pana la urma o cale de mijloc, reusind sa se respecte pe sine si sa nu isi neglijeze nevoile personale, dar sa aiba mereu un gand bun si pentru dorintele si asteptarile celuilalt.
Se afirma iarasi, cu intelepciune, ca nu inveti sa iubesti cu adevarat pana nu inveti mai intai sa te iubesti pe tine. Intr-adevar, a nu uita de sine este o dovada de maturitate intr-o relatie. Abandonul de sine si fixarea exclusiva pe ceea ce isi doreste celalalt nu este benefica, chiar mai mult, este de natura sa consolideze un model functional pagubos, in care unul va invata si va pretinde mereu sa primeasca, iar celalalt va sti numai sa ofere, nu sa si primeasca si sa pretinda.
Exista nenumarate relatii mulate pe un astfel de tipar si care decurg in acest timp de o viata. Aparent, ambii parteneri sunt multumiti, functionand in felul pe care l-au simtit cel mai aproape de personalitatea lor. Atunci cand se cearta insa, nu vor pregeta sa-si reproseze aceste obisnuinte: “Nu stii decat sa astepti, sa primesti, nu te-ai obosit niciodata sa dai ceva in schimb!” suna una din replici, iar raspunsul nu se lasa mult asteptat: “Nu ti-am cerut niciodata sa te sacrifici pentru mine, ai fi putut sa ai curajul sa spui ce iti doresti!”. Si tot asa, dar lucrurile reintra rapid in matca rutinei si cei doi se reintorc la modelul stiut, care este si cel mai confortabil, pana al urma, nu?
Instaurarea si mentinerea unui echilibru in relatie nu este insa o treaba usoara! Ea cere energie si vointa de a juca acest joc din partea ambilor parteneri de cuplu. Pentru ca fiecare trebuie sa preia pe rand rolul conducator, sa preia initiativa, sa faca sa se intample ceva benefic in cuplu.
De obicei, domeniile de actiune se impart – cineva exceleaza in organizarea partilor gospodaresti, cineva are rolul de reprezentare in afara familiei, unul este responsabil de partea rationala si de realizarile materiale pe care si le propune familia, altul isi asuma responsabilitatea satisfacerii nevoilor afective s.a.m.d., dar totul se petrece ca un dans in care cei doi reusesc o sincronizare aproape perfecta a pasilor si ritmului.
Armonia inseamna a te intelege pe tine si a-l intelege pe celalalt. A vrea sa ii cunosti dorintele, sperantele, visele, a vrea sa stii ce il bucura, ce il sperie, ce ii poti da tu si sa ii ceri ce iti doresti la randu-ti din partea lui. Iar dragostea e armonie, nu credeti?
Daca esti intr-o relatie si toate gandurile iti sunt acaparate mereu de propriile probleme, daca in loc sa te gandesti la un program impreuna, la urmatorul telefon pe care-l vei primi, te gandesti la tine si el nu apare in programul tau, atunci e clar ca nu vorbim de dragoste. N-ar fi exclus chiar sa descoperi ca acea persoana ti se pare cam plictisitoare si nu ai mari curiozitati legate de viata ei, nu te intereseaza ce ii place, ce isi doreste, iar perspectiva de a petrece timpul impreuna ti se pare la fel de atragatoare ca si a urmari o emisiune despre eficientizarea culturilor agricole, atunci iarasi e sigur ca nu vorbim despre dragoste.
Intrebarea este ce te mai face sa-ti petreci timpul cu aceasta persoana? Teama de plictiseala? Dorinta de a schimba o stare anterioara care nu te multumea? Satisfactia de a beneficia de un “caine” credincios? Un exercitiu de putere? Ok, daca te pastrezi in limitele tolerabile ale bunului simt… Dar, grija mare, puterea este si un drog, iar excesul e la fel de periculos si sigur nu poate avea consecinte favorabile!
O relatie necesita armonie si echilibru in balanta ofer-primesc. De foarte multe ori, faptul ca oferi si reactia pe care o determina aceasta in celalalt este extrem de gratificanta, te face sa te simti special, deosebit, deci functioneaza ca un beneficiu personal” iti satisface nevoia de a fi apreciat, de a ti se multumi. Este o schema simpla, dar extrem de eficienta: faptul ca iti produc satisfactie, ca te bucuri prin ceea ce iti ofer, imi produce la randu-mi satisfactie, ma ajuta sa ma impac cu imaginea mea, ma ajuta sa merg mai departe cu placere.