Clujeanul Marosan Andras e ceasornicar de cand se stie. Are atelierul deschis in Cluj-Napoca, pe strada Regele Ferdinand, la numarul 1 de peste 50 de ani. Vorbeste simplu si spune ca e satul de presa. Nu mai vrea sa fie „monitorizat”. Cu toate acestea, a acceptat sa vorbeasca despre ceasuri si cea mai frumoasa meserie din lume pe cale de disparitie, cu Ziar de Cluj.
Ascuns dupa un birou, domnul Marosan se uita ciudat. Nu intelege de ce suntem interesati de cel mai bun mester ceasornicar din Cluj. La o adica, face asta zi de zi, de peste 50 de ani. Cu un pendul vechi de 100 de ani in spate, accepta sa vorbeasca. Are o singura conditie: sa nu fie fotografiat.
„Le reconditionam. Vedeti cate am aici. Saptamana asta am terminat de reparat doua din ele. (…) Stii, nu-mi trebuie presa, sa ma cunoasca lumea. Am clienti care vin aici din tot orasul cu ceasuri mecanice, pentru ca lumea nu se mai pricepe sa le faca. Acum sunt doar ceasurile noi, care-s ca la Loto: poate sa mearga ani, dar poate sa mearga numai cateva saptamani sau luni”, spune cel mai iscusit ceasornicar din Cluj, in timp ce mestereste la un Chaika vechi de 40 de ani.
A urmat scoala de arte si meserii si din 1960 profeseaza la Cluj. Isi aminteste ca, in 1972 in Cluj-Napoca erau peste 72 de ateliere de ceasornicari. Astazi, insa, mesterii pot fi numarati pe degete. Crede ca, in meseria sa, renumele e singura reclama de care are nevoie.
„Mie nu-mi trebuie reclama. Nu mai sunt meseriasi. Toata lumea ii trimite aici, daca e un ceas mecanic. Asa vin clientii: „domnule, am fost indrumat la dumneavoastra”. Meseria nu se mai face. In anii ’70-’80 in Cluj eram 72 de ceasornicari cu vreo 25 de magazine. Acuma, dupa mine poate sunt 15. Merge bine doar in locurile in care fluctuatia de clienti e mare si mai mult oamenii schimba curea, sticle, deci reparatii mici. De exeplu, pentru un ceas mare de 100 de ani nu poti taxa. S-ar putea sa coste reparatia si 2, 3 milioane de lei, pentru ca trebuie schimbata bucsa si lustruit, tot ce s-a adunat in 100 de ani”, arata cel mai iscusit ceasornicar din Cluj.
Regreta ca nu mai sunt mesteri in oras si spune ca desi este ofertat incontinuu sa repare pendule la domiciliu, refuza sa se deplaseze. Se simte bine in atelierul sau, asa „oamenii sa faca bine sa vina aici„. E ancorat in realitate, fixeaza ceasurile dupa inca un pendul reconditionat si remarca prompt problemele sociale ale tarii.
„De exemplu, cum am auzit la radio, in Ungaria si in Polonia au reinceput scolile profesionale. Ar fi bine daca s-ar incepe si la Cluj astfel de scoli, insa mai este un aspect: in meseria asta de abia dupa 10-15 ani poti sa incepi sa castigi mai bine si poti sa-ti permiti sa-ti intretii o familie. Iar acum nu mai are nimeni rabdarea aceasta. Face un business, merge in Spania, Italia… Normal ca e pacat, ca si doctorii si informaticienii pleaca. Tara asta e condamnata la ruinare si pentru ca meseria asta dispare”, spune Marosan Andras, in timp ce se scuza. Trebuie sa-si primeasca un client pe care-l serveste de peste 30 de ani.
Totusi, se uita lung peste lupa. E „Mikulas” azi si da tips-uri pentru clujenii care vor sa ofere ceasuri cadou.
„In primul rand, cele mai bune ceasuri sunt elvetienele. Apoi japonezele. Ceasurile chinezesti sunt si ele bune, dar costa peste 100 de lei. Acelea de 10, 20 de lei sunt ca Loto. De exemplu, un ceas electronic rar va functiona si peste 10 ani, in schimb, asta merge de peste 40 de ani”, povesteste, in timp ce schimba o curea.