Intr-o lume in care dascalii isi duc cu greu traiul de la o luna la alta, in care incearca sa se redreseze cu meditatiile pe care le dau in privat exista si cativa care simt ca a fi dascal e mai mult decat un job. Sunt cei care simt ca au o responsabilitate, ca nu fac suruburi, ci formeaza vieti. Acesti profesori incearca sa ajute, dezinteresat, doar de dragul meseriei. La Scoala Gimnaziala Christiana, unde cei care au abandonat scoala primesc “A doua sansa” toti profesorii sunt voluntari. Unsprezece dascali trudesc saptamana de saptamana in micutele sali de clasa sa ii ajute pe cursanti sa se regaseasca in societate. Pentru ca pentru multi “A doua sansa” este chiar ultima.
Ioana Silaghi este profesoara de romana de peste 18 ani. Este voluntara la Christiana inca de la inceput, din 2012, de cand scoala a fost autorizata.
“M-am gandit ca este cea mai buna modalitate pe care eu o pot valorifica pentru a veni in sprijinul celorlalti. Cred ca asta mi se potriveste mie, eu asa pot sa ajut in momentul de fata. Nu as renunta la munca aceasta de voluntariat. Exista posibilitatea de a-mi valorifica timpul liber in alt mod, dar asta este modalitatea pe care eu am ales-o ca sa vin in sprijinul celorlalti. Exista si posibilitatea de a ajuta financiar Christiana, dar la acest moment cel mai bun ajutor pe care eu il pot da este acesta de a lucra cu elevii”, spune profesoara.
Este dascal la Colegiul Tehnic Ana Aslan, iar la Christiana tine trei ore pe saptamana. Diferenta intre stilul de predare intre cele doua este mare.
“Nevoi sunt aproape individuale, fiecare elev are problemele lui, are lacunele pe care trebuie sa le umplem, are o varsta diferita si atunci e nevoie de o adaptare la specificul fiecarui elev. Gradul de dificultate depinde de ce-si doreste fiecare elev si atunci eu incerc sa ma adaptez la nevoile lui, sa-l ajut atat cat doreste el sa invete. Avem un suport teoretic pe care lucram, un ghid al elevului pentru fiecare an de studiu si pe baza acelui ghid in care avem texte literare, lucram la analiza textului, avem elemente de limba romana. Un suport teoretic care e punct de plecare Teme de casa exista, dar sunt diferite in functie de elev. Avem un portofoliu in care valorificam temele, temele sunt o parte a notei finale. Fara acest portofoliu nu pot sa-i inchei media, prin urmare sunt oarecum constransi si motivati pe partea aceasta. Sunt incurajati, sunt laudati in momentul in care lucreaza suplimentar, se bucura cand vad ca se pot descurca si singuri”, spune femeia.
Ioana Silaghi este impresionata de fiecare elev dornic sa invete si sa faca o schimbare in viata sa.
“Dorinta de a invata si incercarea de a recupera ma impresioneaza. Pentru unii dintre ei e atat de motivant incat trec peste faptul ca fac naveta, vin de la o distanta apreciabila, la o ora destul de devreme. In ciuda dificultatilor se straduiesc si incearca din rasputeri sa recupereze, asa cum spun ei sa vina in randul oamenilor. Sunt fete si baieti harnici, chiar isteti am gasit care doresc sa faca asta si progresele se vad. Putin, intr-adevar comparand numarul de reusita cu majoritatea care promoveaza oarecum la limita, avem si succese si esecuri”, arata profesoara.
Unii cursanti isi doresc o calificare profesionala, in timp ce altii vor sa faca liceu sau chiar sa urmeze o facultate. Pe cei mai multi conditia sociala si anturajul i-au facut sa abandoneze scoala.
“Este important sa existe astfel de scoli, pentru unii dintre ei este ultima sansa si atunci e importanta pentru cei care stiu sa o valorifice, sa se bucure de ea, este importanta”, mai subliniaza Silaghi.
Elevii Scolii Gimnaziale Christiana au parte si de consiliere, nu doar de lectii.
Codruta Mih, cadru didactic la Facultatea de Psihologie, le tine o data pe saptamana activitati de consiliere si orientare in cariera, o ora, o ora si jumatate.
“Din 2000 sase ani am lucrat aici, apoi am intrat in maternitate si acum m-am reintors de doi ani ca voluntar, din ratiuni crestin-umanitare”, isi rezuma ea motivatia.
“Avand in vedere situatia lor familiala, scolara, sociala, socio-materiala cred ca este unul dintre cele mai importante interventii pentru ei. Sunt foarte importante recuperarea cunostintelor, construirea competentelor, in final obtinerea unei diplome, o certificare profesionala, dar fara suportul emotional si fara suportul psihologic lucrurile celelalte nu se pot obtine. Au nevoie sa vina undeva, sa fie un mediu protectiv, suportiv, sa fie intelesi, sa fie acceptati asa cum sunt cu bune si cu rele, sa fie ajutati sa isi gaseasca un drum profesional, o insertie sociala. Toate competentele eductionale si profesionale fara suportul psihologic si moral-crestin nu se pot obtine si nu au valoare”, arata femeia.
Cele mai mari probleme constatate sunt cele de comunicare in randul elevilor.
“La inceput foarte greu comunica, au reticente, e o istorie incarcata in viata lor personala, dar daca mediul este suportiv, daca mediul este cald pana la urma poti comunica cu ei”, spune Mih.
In ceea ce priveste temele discutate in cadrul sedintelor de consiliere, acestea sunt din cele mai diverse.
“Sa renunte la comportamente de risc, foarte multi au avut si inca mai au probleme de dependenta, sa adopte stil de viata sanatos, sa comunice eficient, nu agresiv si nu pasiv, adica sa fie asertivi, sa-si dezvolte o imagine de sine de un optimism realist, adica sa fie realisti in privinta lor, nu pot propune scoprui foarte elaborate si foarte marete avand in vedere situatia momentana in care se afla, sa li se dezvolte motivatia pentru a se schimba, pentru a-si dori din ce in ce mai multe lucruri eficiente”, conchide Codruta Mih.