În timp ce la Budapesta a fost scoasă în afara legii, compania americană Uber a anunțat că își lansează serviciile la Cluj, ca al doilea oraș din România în care e activă, după București, arata azi intr-o ancheta portalul de Justitie CLUJUST.RO
. Activitatea Uber ar putea fi însă oprită după hotărârile care se vor pronunța la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), aceasta primind întrebări de la instanțe din Barcelona, Bruxelles și Lille, care judecă procese cu Uber.
Despre sistemul Uber s-a tot scris, așa că vom rezuma în constă: Compania Uber pune la dispoziția oamenilor o aplicație de mobil prin care chemi o mașină înregistrată în sistemul firmei, costul se stabilește dinainte și se plătește cu cardul bancar. Uber încheie contracte cu proprietari de mașini, care nu au nevoie de nicio autorizație, și le oferă training viitorilor șoferi. Întrebarea care se pune este dacă poate fi considerat serviciu de transport sau doar o simplă aplicație? Răspunsul este esențial prin prisma legislației europene, așa cum puteți vedea mai jos.
Procese cu asociații și firme de taxi în mari orașe europene
De câțiva ani, taxiurile concurează cu un nou fenomen, o parte din filosofia „partajare economică”: mașinile chemate printr-o aplicație instalată pe telefonul smartphone al utilizatorului. Acest serviciu, oferit de către compania Uber, cu sediul în California, este uneori mai ieftin pentru pasager decât un taxi tradițional, dar cursa este asigurată de un șofer care nu deține licență de taximetrist. Competiția Uber a stârnit protestele șoferilor de taxi în Europa și a dus la interzicerea serviciilor Uber în Belgia, Franța, Germania și Italia.
Nu a fost nici o surpriză atunci când încercarea de a lansa Uber în Barcelona, în 2014, a fost întâmpinată cu rezistență fermă de șoferii de taxi de acolo. Ei au cerut interzicerea serviciilor Uber, susținând concurența neloială, și au căutat să blocheze platforma digitală Uber în Spania.
Ca răspuns, Uber a afirmat că nu furnizează servicii de transport. Firma a definit serviciul său ca oferind o aplicație pentru utilizatorii de smartphone-uri, și, prin urmare, ca serviciu de informare a societății, și în special de e-commerce, care nu are nevoie de nici o licență. Libera circulație a serviciilor societății informaționale în UE este protejată de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și directivele UE.
După analizarea argumentelor părților, instanța din Barcelona, a trimis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene întrebări preliminare, considerând că nu poate decide fără a obține mai întâi o interpretare a dreptului UE de la Curtea de Justiţie. Aceasta a fost sesizată la 7 august 2015 de către instanța spaniolă în procesul în care reclamantă este Asociatia Profesională Elite Taxi și pârâtă este Uber Sisteme Spania, S.L. (Cauza C-434/15).
Întrebările preliminare din Cauza C-434/15. Activitate de transport, serviciu electronic de intermediere sau un serviciu al societății informaționale?
”În condițiile în care articolul 2 alineatul (2) litera (d) din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne exclude din domeniul său de aplicare activitățile de transport, activitatea desfășurată de pârâtă, cu caracter lucrativ, constând în a intermedia între proprietarul autovehiculului și persoana care trebuie să se deplaseze în oraș, prin administrarea mediilor informatice – interfața și aplicația de software („telefoane inteligente și platformă tehnologică”, potrivit exprimării pârâtei) – care permit acestor persoane să intre în legătură, trebuie considerată o simplă activitate de transport sau un serviciu electronic de intermediere ori un serviciu specific societății informaționale, astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale?
În vederea identificării naturii juridice a acestei activități, ea poate fi considerată, în parte, drept un serviciu al societății informaționale și, în acest caz, serviciul electronic de intermediere poate intra sub incidența principiului liberei prestări a serviciilor, astfel cum este prevăzut în dreptul Uniunii – mai precis la articolul 56 TFUE și Directivele 2006/123/CE și 2000/31/CE ?
În cazul în care Curtea ar considera că serviciul efectuat de UBER SYSTEMS SPAIN, S.L. nu este un serviciu de transport și, prin urmare, face parte dintre serviciile prevăzute de Directiva 2006/123, conținutul articolului 15 din Legea privind concurența neloială – privind încălcarea normelor care reglementează activitatea concurențială – este contrar Directivei 2006/123, mai precis articolului 9 din aceasta, cu privire la libertatea de stabilire și regimurile de autorizare, având în vedere că face trimitere la legi sau la norme juridice naționale fără a ține seama de faptul că regimul de obținere a licențelor, a autorizațiilor sau a permiselor nu poate fi nicidecum restrictiv sau disproporționat, cu alte cuvinte, nu poate împiedica în mod nerezonabil aplicarea principiului libertății de stabilire?
În cazul în care Directiva 2000/31/CE este aplicabilă în ceea ce privește serviciul prestat de UBER SYSTEMS SPAIN, S.L., limitările prevăzute de un stat membru [în privința] liberei prestări a serviciului electronic de intermediere furnizat din alt stat membru, prin impunerea, în ceea ce privește serviciul, a obligației de a deține autorizație sau licență, sau prin ordin judiciar de încetare a prestării serviciului electronic de intermediere, întemeiat pe aplicarea legislației naționale în materia concurenței neloiale, constituie măsuri valide care reprezintă derogări de la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2000/31/CE potrivit dispozițiilor articolului 3 alineatul (4) din aceeași directivă?”
Importanța hotărârilor CJUE ce vor urma
Cauza trimisă de spanioli este încă pe rolul CJUE, urmând a se da o hotărâre în viitor. Problema ridicată în fața CJUE este dacă acțiunea UBER ca intermediar între proprietarul unui vehicul și o persoană care are nevoie să facă o călătorie într-un oraș, prin gestionarea resurselor IT (smartphone, tehnologie de interfață a platformei și aplicații software), permițându-le să se conecteze unul cu altul, ar trebui să fie considerată un serviciu de transport sau mai degrabă un serviciu intermediar electronic sau un serviciu al societății informaționale?
Clasificarea serviciului efectuat de UBER va permite o determinare a condițiilor pe care le pot imune Statele membre la furnizarea serviciului și modul în care necesitatea unor astfel de cerințe trebuie să fie justificată. Apoi, va fi posibil să se decidă dacă interdicțiile cu privire la activitatea Uber în unele statele membre respectă legislația UE.
Serviciile de transport, inclusiv serviciile de taxi, sunt excluse de la aplicarea Directivei privind serviciile (2006/123 /CE), și, prin urmare, sunt excluse din domeniul de aplicare a dispozițiilor directivei care garantează libertatea de a presta servicii. Regula prevăzută în directivă este că furnizarea de servicii pe teritoriul UE nu poate fi condiționată de orice sistem de autorizare cu excepția cazului în care se bazează pe criterii care sunt nediscriminatorii, justificate de motive de interes general și sunt proporționale imperative.
În cazul în care Curtea constată că activitatea Uber este un serviciu de transport, atunci statele membre vor fi libere să introducă reglementări și cerințe pentru furnizarea acestui serviciu. Dar, în cazul în care constată că Uber nu furnizează un serviciu de transport, atunci serviciul va trebui să fie clasificate în continuare, dar, în principiu, ar fi acoperit de libera circulație a serviciilor garantate prin TFUE art. 56, Directiva privind serviciile și Directiva privind comerțul electronic (2000/31 / CE).
Mai mult decât atât, în cazul în care Curtea de Justiție constată că Uber furnizează un serviciu și societății informaționale, prin urmare, în scopul directivei privind comerțul electronic și Directiva privind standardele și regulile tehnice (2015/1535 / UE), un serviciu furnizat în schimbul unei remunerații, la o distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a beneficiarului, planurile de introducerea de către statele membre a oricăror bariere privind libera circulație a acestor servicii trebuie să fie notificate Comisiei Europene, sub sancțiunea ineficacității unor astfel de reglementări adoptate fără o notificare tehnică.
O altă cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare a fost depusă la Curtea de Justiție, în octombrie 2015, chiar de către o instanță din capitala UE, Bruxelles, în procesul dintre Uber Belgium BVBA vs. Taxi Radio Bruxellois NV (Cauza C-526/15). În această cauză, instanța belgiană a întrebat dacă termenul „servicii de taxi” se aplică și transportatorilor individuali care iau oameni în mașină prin acceptarea cererilor venite prin intermediul unei aplicații software.
Întrebarea preliminară în cauza C-526/15: ”Principiul proporționalității consacrat la articolul 5 TUE și la articolul 52 alineatul (1) din cartă, coroborat cu articolele 15, 16 și 17 din cartă și cu articolele 28 TFUE și 56 TFUE, trebuie interpretat că se opune unei reglementări precum cea prevăzută în Ordonanța Regiunii Bruxelles-Capitală din 27 aprilie 1995 privind serviciile de taxi și serviciile de închiriere de vehicule cu conducător auto, înțeleasă în sensul că noțiunea „servicii de taxi” se aplică și în cazul conducătorilor auto particulari neremunerați care practică ride-sharing (utilizarea în comun a vehiculelor) prin acceptarea unor solicitări de curse care le sunt propuse prin intermediul unei aplicații software a întreprinderilor Uber BV și alții stabilite în alt stat membru?”
Cea mai nouă întrebare legată de Uber adresată la CJUE vine de la Tribunalul din Lille – Franța și a fost înregistrată în 6 iunie a acestui an. Cauza are numărul C-320/16 și este denumită ”Uber France”. Nu sunt publicate încă detalii despre părți și întrebările preliminare.
Comisia Europeană face analiză
Este clar că afacerea Uber reprezintă o mare provocare pentru serviciile de taxi reglementate în Europa și în întreaga lume. Uber operează acum în sute de orașe din America, Europa, Asia, Africa, Australia și Noua Zeelandă.
În septembrie 2015, Comisia Europeană a lansat un studiu amplu al piețelor serviciilor de taxi și închiriere privată de mașini cu șofer. Studiul acoperă, de asemenea, efectul asupra pieței al serviciilor noi, inovatoare, inclusiv peer-to-peer și partajare economică. Acestea sunt soluții care asigură un acces sporit la servicii, dar ridică îndoieli în ceea ce privește protecția consumatorilor și a concurenței.
Hotărârile emise de Curtea de Justiție va influența, fără îndoială, decizia finală a Comisiei, care urmează să fie emise în a doua jumătate a anului 2016. Clasificarea serviciilor de tipul celor oferite Uber va influența decizia Comisiei privind reglementarea acestor servicii la nivel european.
De asemenea, trebuie subliniat faptul că, în ianuarie 2015, CJUE s-a pronunțat în cauza Eventech Ltd vs Parking Adjudicator (Cauza C-518/13) că o politică care să permită taxiurilor negre din Londra să utilizeze benzi pe drumurile publice rezervate în mod normal pentru autobuze, în timp ce se interzice vehiculelor private de închiriat să utilizeze aceleași benzi, nu constituie o formă de ajutor de stat.
Uber a rezistat modificărilor legislative din 2015 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere
În iunie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 129/2015 care modifică şi completează Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Noul act normativ interzice transportul public de persoane contra cost cu vehicule de către persoane care nu deţin o autorizaţie de taxi. Atunci, se spunea că serviciul UberX, lansat de câteva luni pe piaţa din România, ar fi scos în afara legii.
Potrivit noii reglementări, art. 7 prevede: „(1) Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către transportatori autorizați, care dețin autorizații taxi valabile, în cazul transportului în regim de taxi, sau copii conforme valabile, în cazul transportului în regim de închiriere, eliberate în condițiile prezentei legii, pentru fiecare autovehicul utilizat.
(2) Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deține pentru acesta, după caz, autorizație taxi valabilă sau copie conformă valabilă, potrivit prevederilor alin. (1).
Reprezentaţii companiei au declarat atunci pentru Gandul.info că operaţiunile Uber în București nu sunt afectate de noul amendament, dar că au fost purtate negocieri pentru reglementarea serviciilor Uber în România, considerând că legislaţia ar trebui să ia în considerare servicii noi cum sunt cele de ridesharing.
„Scopul nostru este ca serviciile Uber să fie reglementate şi ne dorim să găsim modalităţi de a contribui la modernizarea legislaţiei din România astfel încât aceasta să ia în considerare servicii noi şi inovatoare cum sunt cele de ridesharing. Discuţiile noastre la nivel local şi guvernamental au fost pozitive şi suntem entuziasmaţi că putem continua să oferim locuitorilor Bucureştiului o metodă alternativă de transport care este convenabilă, sigură şi transparentă. Uber poate aduce beneficii economice importante celor care deţin o maşină, oferindu-le posibilitatea de a-şi acoperi costurile maşinii personale (amortizare, întreţinere, combustibil, parcare, etc). În acelaşi timp, Uber promovează buna funcţionare a oraşului prin reducerea numărului de maşini şi a traficului urban”, a spus Daniel Byrne, responsabil cu comunicarea pe Europa din partea Uber.
Ungaria a scos recent Uber din joc
În urma protestelor taximetriștilor, Legea XLI din 2012 din Ungaria privind serviciile de transport de persoane a fost modificată de Oordonanța Guvernului 164/2016, care intra in vigoare din 7 august 2016. Modificarea propriu-zisa, publicata in Monitorul Oficial al Ungariei, este simplă: dispune suspendarea serviciilor care nu corespund prevederilor referitoare la serviciile de dispecerat.
Rob Khazzam, managerul general Uber pentru Europa Centrala a declara intr-un interviu acordat agenției Reuters: „Vom suspenda Uber X in Budapesta pe 24 iulie. (…)Din pacate, logica evolutiilor legislative din Ungaria din ultimele 18 luni ne-au condus la aceasta decizie dificilă”
In iunie, parlamentul Ungariei, in care partidul Fidesz al premierului Viktor Orban are o majoritate puternică, a votat o propunere legislativa menita să reduca activitatea Uber. Miscarea a venit dupa mai mult proteste ale soferilor de taxi si interzicerea serviciului Uber în unele țări. Noua lege permite autoritatii nationale de comunicatii sa blocheze accesul la internet „serviciilor ilegale de dispecerat”.
Soferii de taxi din Ungaria au cerut ca Uber sa fie declarat ilegal si aplicatia sa de smartphone blocată pentru că, spun soferii, incalcă reglementarile pe care alte firme de taxi trebuie sa le respecte.
„Nu este o interdictie. Uber nu a fost interzis in Budapesta, este pur si simplu o suspendare fortata, nu ni s-a lasat nicio alta alternativa de catre autoritatile din Ungaria, ca raspuns la aceste evolutii”, a spus Khazzam.
Ce urmează la Cluj?
Pe pagina de Facebook Taximetriști Cluj Napoca, vicepreședintele Sindicatului Taximetriștilor din Cluj, Ioan Pugna, a postat în 30 iulie următoarea poziție: ”Este un serviciu de taximetrie, asa cum este el definit in legea 92/2012 si reglementat prin legea 38/ 2003 cu completarile facute prin legea 129/2015 , care functioneaza ILEGAL. Din toate punctele de vedere!
Acum…de ce sa fim noi , taximetristii, si aici ma refer la posesorii de licente si autorizatii de transport persoane, nu de soferi care conduc taxiuri, supărati ? Pentru ca platim! Platim muuulte multe taxe , asigurari RCA ( majorate cu 300%) , asigurari de pasageri, ITP la 6 luni , dispecerat, contributii la CM, metrologie, agreere, vizite medicale, impozite la stat. Toate aceste taxe sunt platite pentru a exercita o activitate economica in mod legal!
Ce plateste xuber? Nimic ! Externalizeaza profitul! Cadrul legislativ care interzice concurenta neloiala exista! La fel si cel prin care partenerii xuber pot fi sanctionati!
Prin Sindicat o sa facem absolut toate diligentele legale pentru a ne apara drepturile, o sa solicitam sprijinul tuturor organelor statului abilitate pe aceasta speța! Asadar, va rog pe voi, colegi din strada, nu cedati, nu sariti in barca lor, ramaneti verticali! Urmeaza o perioada mai grea pentru noi dar uniti o sa ne fie mai usor.”