Din oras

Ce se mai intampla cu Turnul Pompierilor? Obiectivul ar putea avea un etaj nou

Arhitectul Dan Clinci, managerul concursului de idei anuntat cu multe luni in urma pentru reabilitarea Turnului Pompierilor, a vorbit despre acest obiectiv la evenimentul „Povesti despre Cluj” de marti, cu tema ,,Crime și pedepse în Clujul de altadata”, organizat de Asociatia Vechiul Cluj la Buricu’ Targului. S-a vorbit despre istoria obiectivului si evolutia sa, dar si despre actualul proiect de renovare a acestuia. Arhitectul a dezvaluit pentru Ziar de Cluj in ce stadiu se afla proiectul. 

Cateva zeci de persoane au luat parte la discutii si prezentari despre „Conspiratia de la Cluj” si despre „Turnurile Clujului Medieval”, cu participarea lui Gabriel-Virgil Rusu, Dan Clinci si Tudor Salagean. Arhitectul a subliniat din capul locului ca exista trei feluri de turnuri principale: turnul de colt, Bastionul Croitorilor este unul dintre ele, turnul de poarta si cele de camp, cum este Turnul Croitorilor.

“Sunt niste piese de un farmec aparte in toate orasele care si-au pastrat aceste turnuri, ele au intrat in condica lor turistica. 

Sunt interesante si gravurile si fotografiile de epoca ce le reprezinta, cum este imaginea Turnul Aurarilor, care acum nu mai exista, au o alura, o eleganta deosebita”, a spus specialistul. Despre Turnul Pompierilor, Clinci a precizat ca initial apartinuse Breslei Tesatorilor”, a precizat Dan Clinci. 

“Actualul Turn al Pompierilor era o piesa de mai mica importanta in zona medievala, dar ea e construita si completata pana la inaltimea pe care o are acum, de 28 de metri, cu  zona baroca, o zona clasicista, pentru ca a fost transformat in turnul de paza contra incendiilor a Clujului”, a precizat arhitectul, evocand apoi “tesatura” zidului, felul in care a fost alcatuit. 

“In general, fortificatiile Clujului sunt facute din piatra extrasa din jurul orasului. E cunoscuta piatra de Baci, dar se exploata si din Faget, si din alte locuri. O caracteristica a acestei pietre este faptul ca e moala la primul contact cu aerul, usor de modela, dupa care, cu timpul, devine din ce in ce mai tare”, a precizat el. 

A urmat o “privire spre viitor”. 

“Turnul Pompierilor este la ora actuala in posesia Consiliului Local al Municipiului Cluj, deci este un bun al municipiului, dar el, saracul, a fost orfan si vitregit foarte multi ani. La un moment dat, a fost in grija institutiei pompierilor din oras, care, nestiind la ce sa il foloseasca, nu numai ca l-au inchis, dar au facut 6 sau 7 platforme si o scara din beton, destul de masiva, care il fac oarecum inutilizabil. Asa cum il vedeti acum, nu are mai mult de 5/5 metri diametru in interior, din care o parte e ocupata de casa scarii. In partea de sus, la sfarsitul epocii ceausiste, a fost construita acea piramida care  nu a fost o investitie rea la momentul respectiv. E conceputa de arhitectul Gheorghe Vais, decanul Facultatii de Arhitectura, insa municipalitatea si-a pus problema acum sa il revalorifice”, a detaliat acesta. 

Pentru asta, s-a initiat o colaborare cu Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), filiala Transilvania pentru conceperea unui concurs de solutii, menit sa culeaga din teritoriu “toate ideile tuturor celor care ar putea sa ii gaseasca nu numai o utilitate, ci si o forma de transformare”. 

“Eun lucru foarte bun. Credem ca exista sansa ca, dupa ce Bastionul Croitorilor in sine s-a transformat intr-un centru de cultura in care se sustin diferite evenimente, sa primeasca si Turnul Pompierilor o noua sansa la viata”, a incheiat arhitectul. 

Despre felul in care se vor “gestiona” dimensiunile turnului, Dan Clinci a precizat ca va sta la latitudinea concurentilor sa decida, dar e nevoie de o analiza in domeniu. 

“Competitia ne va asigura ca vom strange toate parerile. Cel mai probabil, vor fi idei noi cu privire la zona etajelor superioare ale turnului, care, avand in vedere ca are deja doua etaje care reprezinta deja doua epoci, ar putea sa primeasca un nou etaj. Evident, va exista si componenta restaurarii existente si, aproape sigur, va fi indepartata toata zona de beton care la ora actuala il mobileaza. Sunt niste probleme foarte mari cu accesul. La ora actuala, accesul se face direct din calea carosabila. In momentul in care ai un trafic mai mic sau mai mare turistic, acolo va trebui gasita o solutie. Nu stiu care, de aceea cred ca vor fi alese 2-3 solutii pe care municipalitatea le va lua in discutie si exista totusi speranta ca se va alege o solutie care ar putea fi chiar radicala”, a mai spus Clinci. 

Tudor Salagean, directorul MET si gazda evenimentului a marturisit ca in tinerete a lucrat ca muncitor al institutiei pe care acum o conduce la Turnul Pompierilor. 

“In 1988 am lucrat la acest turn, la o expozitie pe care altii o coordonau. Era un observator astronomic, ceea ce era destul de ciudat, pentru ca pe vremea lui Ceausescu toate institutiile si localurile trebuia sa se inchida la 21-22. Totusi, ar fi putut functiona, fiindca atunci era intuneric noaptea”, a precizat directorul, spre amuzamentul institutiei”, a precizat Salagean.

Vladimir Boloslavievici, profesorul de istorie care isi sustine orele in strada, a explicat apoi de ce a fost nevoie de un turn al pompierilor. 

“Aici era zona saraca a Clujului, iar marea majoritate a caselor erau din lemn. Intotdeauna izbucneau incendii, iar din turn erau mai usor observabile. Unul din cele mai mari incendii a fost in 1698”, a spus acesta. 

Arhitectii clujeni lucreaza acum la pregatirea documentatiilor pentru concursul de idei. Seful echipei este arhitectul Florin Lazar, iar managerul de concurs este Dan Clinci. 

Dupa definitivarea documentatiei concursului, care consta in materielele care se pun la dispozitia concurentului, apoi regulamentul si apoi tema, toate aceastea vor fi publicate pe SEAP. Din acest moment incep inscrierile. 

“Eu unul as zice ca, daca avem noroc, vom avea primii inscrisi in primavara urmatoare. Noi avem colaboratori din Norvegia de pilda, pentru care un asemenea concurs e o procedura foarte banala. La noi in tara insa e ceva nou, o procedura care de-abia acum isi inventeaza regulile. Ca sa construiesti un concurs a carui sansa se succes sa fie maxima, trebuie sa tii cont de o multime de factori. Oricum, termenele in care incercam sa ne inscriem cu totii sunt mult mai scurte decat cele folosite in alte tari. Se poate intampla ca un concurs sa dureze doi ani. Noi incercam sa le afcem la nivel de luni, ceea ce e o incercare de a eficientiza acest proces. E oa steptare care merita. Decat sa apelezi la alta procedura de achizitie si sa obtii foarte repede un rezultat care nu este mreu cel ami bun, dar ramane in picioare timp de 100 de ani, mai bine asteptam mai mult. E un avantaj in a face lucrurile bune. Deocamdata, chiar si faptul ca dureaza un an, nu e mult. De foarte multe ori, in Romania, mai ales la nivelul administratiilor publice, rezolvatul problemelor pe fuga, ca sa fie multumiti alegatorii, face mai mult rau decat sa fie lasate si facut in momentul in care se poate. Foarte multi primari se grabesc sa faca lucruri de ochii lumii, chiar daca nu au bani si un proiect bun si lucrurile raman schilodite”, a declarat Clinci, pentru Ziar de Cluj. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *