Problemele pe care le au acum cateva sute de persoane ramase fara venit in urma inchiderii rampei de la Pata Rat nu sunt o prioritate pentru autoritatile clujene. Cei de la Primarie s-au mobilizat si le asigura hrana, insa doar pentru sapte zile, dupa care nu se stie ce va mai fi, mai ales ca multi din cei napastuiti nu au buletin de Cluj. In schimb, DGASPC explica in limbaj de lemn legislativ ca soarta copiilor de acolo este responsabilitatea parintilor, a comunitatii si a Primariei clujene.
Oficialii DGASPC au invocat in acest context Legea 272/2014 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, in baza careia “raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand parintilor, acestia avand obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile fata de copil, tinand seama cu prioritate de interesul superior al acestuia”.
DGASPC: “Primariei Cluj Napoca ii revine competenta primara de a gestiona situatia”
De asemenea, responsabilitatea ar reveni “in subsidiar” si colectivitatii locale din care face parte copilul si familia.
“Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini parintii, sau, dupa caz, alt reprezentant legal al copilului in realizarea obligatiilor ce le revin cu cu privire la copil, oferind servicii corespunzatoare nevoilor copilului.
Astfel, Primariei Cluj Napoca ii revine competenta primara de a gestiona situatia familiilor cu copii din Pata Rat”, se arata in documentul semnat de Daniel Tamas, directorul institutiei.
In ceea ce priveste strategia DGASPC Cluj in privinta copiilor din Pata Rat, seful directiei spune ca aceasta “intervine in situatia in care se impune separarea copilului de parinti, in cazuri de abuz, neglijare, exploatare, trafic sau oricare alta situatie de incalcare grava a drepturilor copilului, cand exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie, formuland propuneri privind stabilirea unor masuri de protectie speciala catre Comisia de Protectie a Copilului, respectiv Instanta de Judecata”.
“DGASPC intervine si in oferirea de servicii specializate de consiliere pentru copii/parinti in vederea dobandirii de abilitati parentale, prin gazduire pentru cuplul mama/copil mic in cadrul celor doua centre maternale, prin asigurarea rezidentei pe perioada determinata pentru victimele violentei domestice, respectiv victime ale traficului de persoane”, au mai aratat oficialii DGASPC.
Amintim ca la sfarsitul trimestrului IV al anului 2014, in evidenta serviciului de specialitate clujean se aflau un numar de 38 de cazuri de copii ai strazii.
O parte din cei din Pata Rat migreaza deja spre localitatile de unde provin
Reprezentantii Directiei de Asistenta Sociala si Medicala din cadrul Primariei Municipiului Cluj Napoca afirma ca tocmai in aceasta idee au inceput deja sa intervina oferind mancare celor din Pata Rat.
“Copiii de acolo nu sunt vinovati cu nimic de situatia creata. Pe componenta asta, in baza legii, le vom asigura alimentatia pe o perioada de sapte zile. Interventia se face in baza legislatiei in vigoare, cu documente si respectand cadrul legal existent. O sa fie si o perioada de asteptare pana la clarificarea documentelor. Nu putem sa dam otova drepturi de asistenta fara documente. Dar atentie: noi pe Pata Rat din 2008 intevenim. Am facut atunci un recensamant, o evaluare a situatiei si a neviolor si am fundamentat o cercetare, un proiect pe POSDRU de integrare sociala, pe formare profesionala si integrare. Cei din zona Pata Rat au fost reticenti si nu au acceptat decat in foarte mica masura sa intre in acest proiect. Si era vorba de etnia roma ca obiectiv, de 3.500 de persoane. Nu era vorba doar de municipiul Cluj-Napoca, ci de tot arealul de Nord-Vest”, a declarat Aurel Mocan, directorul acestei directii.
Astfel, mult mai putin de un sfert din cei vizati au acceptat sa fie inclusi in programul de calificare intr-o meserie.
Municipalitatea are in evidente aproximativ 70 de familii care au drepturi sociale.
“O parte din cei din Pata Rat migreaza deja spre localitatile de unde provin, cum ar fi Corund, zona Salaj. Situatia se schimba radical de la o zi la alta. Observam asta si cand distribuim alimentele, ca datele dintr-o zi nu corespund cu cele din ziua anterioara. Estimam, oricum, ca sunt acolo intre 650 si 700 de persoane”, a precizat Mocan.
“Ne spun ca pentru atata nu merita sa lucreze”
Dupa cele sapte zile propuse de municipalitate pentru asigurarea hranei, vor urma si alte forme de sprijin social, “dar in conditiile stricte ale legii, nu doar pe chestii emotionale”.
“Multora nu le convine. Pentru a beneficia de protectie sociala trebuie sa vina la munca. Ne spun ca pentru atata nu merita sa lucreze, raportat la cat obtineau ei din rampa. Numai ca sursa asta a disparut. Vom lua fiecare familie in parte si vom vedea pe care ii putem ajuta. Trebuie sa ii verificam la primariile de domiciuliu, nu se pot rezolva lucrurile de pe o zi pe alta. Bugetul ne obliga la un numar limitat de resurse umane in zona. Cert este ca nu au fost receptivi la semnalele pe care le-am dat pana acum. Li s-a spus ca rampa se va inchide, iar ei au raspuns ca se vor descurca. E drept, nivelul lor de instruire lasa de dorit. Pe de alta parte, mai sunt proiecte ale unor asociatii si fundatii care intervin in comunitate, avem si noi niste programe de sprijin, cum ar fi “Scoala de dupa scoala”, in care dam mancare elevilor din scolile “Traian Darjan” si “Nicolae Iorga”. Componenta de protectie pe zona copilului este destul de bine ancorata. Problema este educatia comunitatii si educatia adultului acolo. Aici avem carente, si nu doar noi”, a precizat Mocan.
