Jurnalistul Catalin Tolontan publica pe blogul sau un text interesant despre plecarea surprinzatoare a Elenei Botezan de la sefia DNA Cluj. Mai mult, Tolo avertizeaza ca SRI a luat fata institutiilor anticoruptie transformandu-le in „departamente”. Un text interesant de la unul dintre cei mai buni jurnalisti din Romania.
DNA, SRI și retragerea unei procuroare de la Cluj
de Mirela Neag si Catalin Tolontan
Exagerările presei. Elena Botezan, șefa DNA Cluj, este numită de jurnaliștii locali “Doamna de Fier a anticorupției din Transilvania”.
Dar lista nu e exagerată, ci, dimpotrivă, rezumată. În urma dosarelor alcătuite de oamenii Elenei Botezan, primarul Sorin Apostu a fost condamnat la 4 ani de închisoare, vicele CJ Radu Bica la 5 ani de închisoare, iar președintele CJ Horia Uioreanu este și el trimis în fața judecătorilor.
La mijlocul lui noiembrie 2014, Elena Botezan a anunțat că pleacă din DNA. Era la jumătatea mandatului de procuror șef. A cerut să meargă judecător la Curtea de Apel Cluj.
Evenimentul Zilei a relatat printre primii în presa națională cazul care a trecut aproape neobservat.
Plecările abrupte din instituțiile de forță sînt mai mereu explicate prin “motive personale”. La fel a procedat și Elena Botezan. ”Decizia mea este de ordin personal, nu trebuie căutate alte substraturi”. Lucra de 10 ani în DNA Cluj și de 15 ani în magistratură. Ca și în cazul Marianei Alexandru, adjuncta de secție DNA de la București pensionată cam în aceeași perioadă, după 30 de ani de magistratură, misterele ard mărunt. Incontestabile rămîn dosarele rezolvate.
Ambele procuroare au multe nume mari condamnate: prim-miniștri, miniștri, foști șefi din serviciile secrete, primari, politicieni din curcubeul politic.
La Mariana Alexandru unele surse ne-au vorbit despre “cel puțin neglijență în fața unor scurgeri de informații al căror destinatar final era Viorel Hrebenciuc”. Speța se cercetează încă, e vizat un ofițer judiciar din DNA. Dosarul și lămurirea întîrzie, dar justiția are propriul timp de clarificare. Alte surse susțin că procuroarei i s-a căutat cu dinadinsul ceva. Calm, vom aștepta și vom afla.
De pildă, apropo de scurgerile către Hrebenciuc, în discuția cu Mitică Iliescu politicianul PSD rostește un prenume, despre care am aflat că ar fi al unuia dintre șefii DNA, un bărbat, cu care se înțelege că pedesistul vorbea curent la telefon. Am întrebat DNA și au negat că Hrebenciuc s-a referit la acel procuror. Sîntem într-un joc al oglinzilor în care inculpații aruncă nume de ”cîrtițe” pe care nu le posedă, de fapt?
Indiscutabil e că, în cazurile ambelor șefe din DNA, s-au scurs informații toxice care le-au întunecat orizontul carierei. Care au vrut să le compromită. De ce?
“În ceea ce-o privește pe Elena Botezan, ea a purtat o discuție în contradictoriu cu un ofițer de informații, cu puțin timp înainte de a anunța că pleacă din DNA”, susține un om din justiție. Sursa nu pretinde că acesta e singurul motiv al renunțării, dar descrie un tablou “în care SRI începe să dețină din ce în ce mai multă putere”.
Dan Tăpălagă și Ion Cristoiu au scris în ultima vreme despre “riscul transformării DNA în divizia penală a SRI”. Întîmplarea cu șefa DNA de la Cluj vine în această logică. Cristoiu crede că se vorbește prea puțin despre servicii pentru că acestea rulează armate de ofițeri acoperiți în media. Este mai vechea ipotează a lui Liviu Mihaiu.
În elogiul general la adresa DNA și SRI, ca aliați pe frontul anticorupției, nu e simplu să relatezi contra curentului. Dar dacă mergi doar pe terenuri sigure faci PR, nu jurnalism.
E limpede că există o intenție ca, “în numele unui bine superior”, mai multe instituții să galopeze. Efectul public este copleșitor și pozitiv. “Rămîne de văzut însă cum vor merge în instanță aceste dosare. Pentru că, deocamdată, marile condamnări n-au fost bazate pe înregistrări, pe stenograme, ci pe probele adunate după buna tradiție a muncii de procuror”, spune o altă sursă din justiție.
Un judecător, altă voce cu care am discutat, observă că ”în ultima vreme DNA vine cu tot soiul de interpretări, cum să le zic, inovative”. Privesc magistratul cu care vorbesc. Nu e ironic, e doar întrebător și curios ce se va întîmpla cu aceste dosare în instanță.
Într-un an și ceva de mandat, Laura Kovesi a părut că eliberează dosare “de sertar”, că se aerisesc nume neașteptate, care pînă acum era menajate, dar a și pierdut cîțiva oameni cheie din structura centrală și locală a DNA. Iar SRI a căpătat o vizibilitate mult mai mare în investigațiile procurorilor.
Înainte, emisarii serviciilor de informații nu apăreau nici la bilanțul anual al parchetului anticorupție! Nu era un detaliu organizatoric, era o poziționare. ”Ne furnizați informații și atît”, li se spunea celor de la SRI.
Acum, în ochii publicului, serviciile sînt coautorii campaniei anticorupție. Și nu pentru că presa exagerează sau pentru că publicul este pasionat de conspirații, ambele sînt adevărate într-o anumită concentrație, ci pentru că așa comunică DNA, așa a vrut DNA să se înțeleagă.
Ultimele vești din presa locală susțin că Elena Botezan nu va prinde un post la secția penală de la Curtea de Apel Cluj, unde își exprimase dorința să ajungă, ci la cea de contencios administrativ.
E o nouă exagerare a presei. Sau poate nu.