Raportul privind activitatea politistilor locali va fi prezentant deliberativului in plenul sedintei de Consiliul Local care se va desfasura joi. Munca de un an de zile a celor 208 angajati ai Directiei Generale a Poitiei Locale din cadrul Primariei Cluj-Napoca este reflectata intr-un document de doar 4 pagini, iar cea mai semnificativa realizare a acestora in urma activitatilor curente si a amenzilor aplicate este ca bugetul local a beneficiat de un plus peste 1.300.000 euro.
Politistii locali din cadrul Directiei Generale a Politiei Locale a Primariei Cluj-Napoca pe parcursul anului 2015 au desfasurat activitati de patrulare, verificare si control in consolidarea relatiilor politie locala – cetatean, asigurarea fluidizarii traficului rutier, a ordinii publice precum si respectarea normelor privind disciplina in constructii, de protectie a mediului si a activitatior ce privesc activitatile de comert.
Asteptarile cetatenilor fata de administratia locala au fost mai ridicate anul trecut fata de 2014, lucru care poate fi observat prin cresterea numarului de sesizari cu 42%, semn ca modul de gestionare a problemelor orasului de catre Emil Boc este unul neperformant.
“Au fost inregistrate si solutionate de politistii locali un numar de 30.553 de sesizari si solicitari ale cetatenilor, cu 42% mai multe decat in 2014”, se arata in raportul politiei locale.
Asa cum este prezentat in raport, locuitorii municipiului Cluj Napoca au avut pe parcursul anului 2015 un numar de 14.120 de sesizari care au vizat ordinea si siguranta publica, 3.941 de sesizari privind traficul rutier, 2.216 au vizat activitati de incalcare a normelor de protectie a mediului si 2.394 de incalcari ale normelor de constructie.
In urma acestor solicitari venite din partea cetatenilor, activitatea de verificare si control a politistilor locali a avut o usoara crestere la nivelul Clujului, cu 14% fata de 2014, iar totalul proceselor verbale de constatare a contraventiilor se ridica la suma de 5.791.640 de ei, aproximativ 1.300.000 de euro. Cum modificarile din noul Cod Fiscal obliga locuitorii sa isi plateasca mai intai amenzile si abia apoi impozitele pe cladiri si autovehicule, cel mai probabil ca aceasta suma va ajunge in vistieria Primariei Cluj-Napoca in cel mai scurt timp.
Problema cersetoriei la nivelul muicipiului Cluj-Napoca pare sa fie un cerc vicios ca urmare a celor 739 de persoane identificate pentru ca apelau la mila publica. Acestea, desi au fost transportate in localitatile de domiciliu s-au intors in repetate randuri pe strazile Cujului pentru a cersi. Potrivit raportului intocmit de reprezentantii Primariei marea majoritate a cersetorilor din Cluj-Napoca sunt din judetele Salaj, Bistrita Nasaud, Satu Mare Iasi si Brasov.
Cand vine vorba de sactiunile aplicate soferilor pentru opriri, stationari sau parcari neregulamentare, numarul acestora pe intreg parcursul anului 2015 a fost de doar 18.469. Cu siguranta ca in 2016, ca urmare a reabilitarii tramei stradale si a finalizarii proiectuui Orasul Comoara, numarul celor care vor putea fi sanctionati pe strazile Baritiu pentru stationari pe pista de biciclete si Calea Motilor pe trotuar va creste exponential, fapt ce va obliga o mai vigilenta atentie a reprezentatilor Politiei Locale in aceste zone.
Numarul autoturismelor identificate ca fiind abandonate sau fara stapan de pe raza Clujului in anul precedent a fost de 301. Dupa actiunile politistilor locali si identificarea proprietarilor a fost ridicat un numar „record” de 8 masini, iar alte 11 astfel de abandonuri intrunesc conditiile de ridicare.
Desi cetatenii au reclamat in repetate randuri aparitia pe raza municipiului a numeroase rampe clandestine de gunoi reprezentantii Primariei au reusit identificarea a 618 contravenienti carora li s-au aplicat amenzi.
Cluj-Napoca este paradisul dezvoltatorilor imobiliari, pe intregul parcurs al anului 2015 au fost intocmite 83 de plangeri penale si au fost aplicate 119 sanctiuni contraventionale. In tot acest timp urbanismul incetatenit la Cluj-Napoca in ultimul deceniu este dupa modelul blocuri intre case, case intre blocuri, strazi neasfaltate sau, si mai grav, nicio strada privata din marile zone imobiliare nu a fost preluata in domeniul public in ultimii 20 de ani, semn ca administratia locala nu are parghiile necesare pentru a obiga constructorii sa predea strazile, fie nu are interesul sa o faca.