42 de evenimente în regim propriu și 300 în parteneriat au avut loc anul trecut la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Din 1956 când a fost construită, Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca a beneficiat de lucrări de modernizare doar sporadic. Nici ministerele în subordinea cărora a fost de-a lungul timpului, nici Primăria, nici conducerea instituției de cultură nu au găsit bani pentru renovarea clădirii, a sistemului de sonorizare și de lumini.
Casa de Cultură a Studenților (CCS) nu este doar o clădire în care se organizează evenimente pentru studenți sau este închiriată pentru spectacole, târguri de locuri de muncă, conferințe și alte evenimente, ci un simbol cultural în care s-a investit doar sporadic. Sala de spectacole, celelalte încăperi, aparatura, sistemul de sunet și de lumini și fațada clădirii sunt aproape aceleași din anii ‘60. Ne întrebăm dacă într-adevăr nu s-au găsit bani la bugetul local și la Ministerul Tineretului pentru renovare sau este vorba pur și simplu de ignoranță? Actuala conducere a CSS își pune speranțele în fonduri europene.
CCS, sub „blestemul” politicii?
Lucrurile au mers prost din start în cazul acestei instituții de cultură, destinată studenților. În timpul comunismului, programa CSS era dictată de partid, iar după căderea vechiului regim, finanțarea a fost condiționată de sincronizarea culorii politice aflată la conducerea țării cu cea aflată la conducerea administrației publice locale. După anul 1999, a fost impusă pentru câțiva ani autofinanțarea caselor de cultură din țară. Prin urmare, CCS Cluj-Napoca a avut ani la rând un buget tot mai sărăcăcios. În aceste condiții, nici măcar nu s-a pus problema unor lucrări de modernizare.
În prezent, administrația CCS se bucură dacă are bani ca să plătească salariile angajaților și să facă măcar întreținerea minimă a imobilului. Nu rămân bani și pentru modernizarea imobilului sau achiziționarea de echipamente performante pentru evenimente.
Deși stă mai bine decât alte case de cultură din țară, CCS Cluj-Napoca nu este la nivelul unei instituții de cultură a unui oraș care a fost Capitala Europeană a Tineretului. Sala mare nu dispune de un sistem de lumini modern, nu are echipamente de sonorizare moderne, mobilierul din săli este vechi, unele săli nu au aer condiționat. Nici fațada clădirii nu arată foarte bine, aspectul gri ne duce cu gândul la clădirile tipic comuniste. Din fericire, clădirea e ascunsă parțial sub afișe și bannere, iar aspectul vechi este mascat astfel.
De șapte ani e în proprietatea Primăriei
Din anul 2010 clădirea este în proprietatea Primăriei și este administrată de Ministerul Tineretului și Sportului. În anul preluării de către administrația publică locală, au fost făcute reparații în valoare de 1,7 milioane lei. Au fost schimbate scaunele din sala mare și a fost montat un sistem de climatizare. De atunci nu s-a mai făcut mare lucru. Motivul? Eterna problemă – lipsa banilor.
„Din 2013 nu s-au mai făcut lucrări de modernizare în cadrul clădirii, în primul rând din lipsa fondurilor. Am fost cuprinși în bugetul Primăriei dar nu au fost alocați bani. Solicitarea a existat, faptul că efectiv nu s-a făcut alocarea ridică o întrebare cu privire la Direcția Tehnică din Primărie. Nu mă aștept să primim bani anul acesta, din 2015 ne descurcăm cu ce înseamnă venituri proprii, dar nu ne putem gândi la o investiție de amploare cum ar fi renovarea fațadei”, a declarat, pentru Cluj 100%, Flavius Milășan, directorul CCS Cluj-Napoca.
Planul de salvare – fondurile europene
Dacă Primăria nu dă bani și fondurile obținute din resurse proprii nu ajung, șeful CCS speră că va obține fonduri europene pentru reparații. În acest sens, conducerea e în discuții pentru un proiect pe fonduri europene. „Cred că e singura soluție și studiem îndeaproape”, a conchis Flavius Milășan.
Dacă conducerea CCS va atrage fonduri europene, se vor face lucrări de renovare doar în interior, câteva etaje, respectiv sala de sport și culoarele instituției. Pentru fațada clădirii s-ar putea să nu ajungă banii.
În 2014 au fost planuri măreț: CCS să devină Palatul Culturii
Primăria a avut o tentativă de a finanța CCS în 2014, când a fost trecută pe lista de investiții. Se intenționa alocarea a 700.000 lei pentru studii de fezabilitate și proiecte tehnice prealabile lucrării. Banii nu au fost alocați.
Conducerea de atunci a CCS declara că cei 700.000 lei urmau să fie folosiți pentru modernizarea etajului I, a sălii de sport, a sistemului de lumini și de sunet din sala mare.
În 2010, primarul de atunci, Sorin Apostu declara că are planuri mari pentru CCS. Dorea să o transforme într-o platformă culturală, adresată tinerilor și să excludă închirierea sălilor pentru alte evenimente decât cele culturale. “Vom semna parteneriate cu toate universităţile clujene, astfel încât evenimentele social-culturale să fie organizate în incinta Casei de Cultură a Studenţilor. Această instituţie va deveni cea mai activă pentru a promova interesele studenţilor”, afirma Apostu, în urmă cu șapte ani.
Bilanț pe 2016
În ciuda faptului că imobilul Casei de Cultură a Studenților nu a fost renovat la modul serios de zeci de ani, au loc destul de multe evenimente. Un bilanț pe anul 2016 al activității de la CCS arată că s-au desfășurat 42 de activități în regim propriu (gratuite pentru studenți) și peste 300 în regim de parteneriat. Studenții sunt în general primii beneficiari ai evenimentelor culturale pentru că ei au intrare liberă. Anul trecut peste 39.900 de studenți au fost interesați de evenimentele organizate la CCS și au trecut pragul clădirii. Însă unele evenimente se tot repetă, de exemplu târgurile de carieră – care ne întrebăm ce rol joacă în viața culturală ca să se țină la CCS – strecurate printre expoziții foto, spectacole corale, conferințe studențești, lansări de carte, workshop-uri și altele.