In vizor

În Cluj, tinerii fără experiență nu se mai angajează pe orice sumă. O parte din ei vin instruiți din facultate să ceară salariu mare la primul loc de muncă

Specialiștii în resurse umane evidențiază faptul că din 10 absolvenți de facultate din Cluj-Napoca, 4 sunt cu pretenții financiare mari, dar pregătirea lor profesională este la pământ.

Cele 11 universități din Cluj-Napoca livrează anual două categorii de absolvenți: cei care au parcurs facultatea implicați și dedicați și care sunt dispuși să muncească pe bani puțini la început de drum sau chiar fără salariu și categoria celor care nu au nimic de oferit angajatorilor, dar cer salarii peste medie.

Cum văd lucrurile analiștii economiștii, sociologii și specialiștii în resurse umane?

Cluj-Napoca este perceput la nivel național și chiar internațional ca un oraș unde se trăiește și se muncește bine. După București, în Cluj-Napoca, funcționează cele mai multe companii din țară. În acest context, majoritatea tinerilor cu studii superioare care termină facultatea la Cluj și aleg să rămână aici au o pretenție comună când își caută primul loc de muncă: salariul trebuie să fie măcar minimul pe economie. Cum stau lucrurile în realitate, după ce tinerii ies din bula roz a viselor țesute în anii de școală și ajung în fața angajatorilor care, în general nu „cumpără” potențialul, ci experiența.

Cele două categorii de absolvenți care merg la interviuri

Foarte mulți absolvenți de facultate nu lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, iar alții nu lucrează nimic și astfel iese la lumină paradoxul de pe piața muncii: tinerii bine pregătiți nu au așteptări salariale mari raportat la piața actuală a muncii, ei lucrează orice, prestează chiar și muncă neremunerată pentru experiență și fac voluntariat, în timp ce tinerii care și-au bătut joc de școală pe banii părinților, pretind salarii ridicol de mari la primul loc de muncă. Despre acest paradox, ne-a povestit Adela Popovici, Senior Recruiter la Agenția Azaleea și manager al unui portal online local de recrutare , care întâlnește în muncă două categorii de tineri absolvenți.

„Cred că sunt două categorii de absolvenți: o categorie care și-a ales facultatea cu foarte multă implicare, a parcurs-o foarte dedicat și sunt dispuși să facă sacrificii salariale la început de drum, inclusiv să facă voluntariat, să nu primească salariu fiindcă se consideră răsplătiți de ocazia de-a învața, de-a lucra cu un profesionist și de a primi feedback-uri. Sunt foarte mulți astfel de tineri și din păcate nu li se dau multe șanse pentru că se uită lumea pe CV, vede că e primul job și trece mai departe. Ei sunt depistați de specialiști experimentați în resurse umane, și aș spune că acești tineri sunt o mină de aur. Un astfel de om va face carieră în compania care îl angajează și va promova. Mai este însă categoria de tineri care au terminat o facultate, dar fie și-au ales-o datorită statutului pe care credeau că o să-l câștige de pe urma ei, fie că au ales-o părinții pentru ei, dar nu e o alegere asumată și interiorizată și se așteaptă la valori salariale nerealiste. Nerealiste rău, adică cât pentru un om cu 5-10 ani experiență pe piața muncii. Nici măcar nu-și conștientizează nivelul de neștiință”.

Consultantul în recrutare a punctat că tinerii pregătiți sunt cei care au și așteptările realiste și se mulțumesc și cu un salariu mai mic pentru început. Prin intermediul agenței pe care o conduce, Adela Popovici a întâlnit doctorande dispuse să lucreze ca bone și să își continue studiile în paralel, dar ambele lucruri le fac bine și cu plăcere, indiferent de suma câștigată.

„Bonele bune sunt și studente bune și profesioniști foarte atașați de treaba bine făcută”, a conchis Adela Popovici.

Dacă e cerere mare, tinerii cer salarii mari

Candidații care vin din domeniile tehnice au cele mai mari pretenții salariale, dar așteptările lor se împlinesc nu neapărat datorită nivelului lor de competențe, ci mai degrabă datorită faptului că sunt la mare căutare pe piața locală inginerii și IT-iștii. Specialiștii în recrutare sunt de părere că așteptările acestor tineri sunt întemeiate, din anumite puncte de vedere, dar tinerii care vânează salarii peste 2.500 lei, deși nu au experiență, nu sunt rezonabili.

„Cred că e normal și justificat după ce ai studiat 4-5 ani să-ți dorești mai mult decât minimul pe economie, dar nu e realist pentru că nu au angajatorii cum să asigure venitul lor prin plus valoarea pe care o aduc ei în companie în momentul respectiv. Eu îi înțeleg pe cei care au așteptări normale cât de cât. Dar  nu și pe cei care își doresc salariu de 2.500-3.000 de lei când termină facultatea și nu sunt dispuși să facă asolut niciun rabat. De multe ori, nici teoretic nu sunt bine pregătiți”, ne-a  relatat Adela Popovici, Senior Recruiter.

Pretențiile salariale variază în funcție de domeniu și… caracter

Aproape în același gând în privința așteptărilor salariale justificate e și Monica Soare, Managing Partner la Artwin – companie de recrutare și consultanță -. Ea afirmă că IT-ul, ingineria și studiile economice sunt cele mai căutate de angajatori. Astfel se explică faptul că și candidații din aceste domenii au așteptări salariale mai mari decât cei din domeniile umaniste pentru că e cerere mai mare pe piața Clujului pentru ei.

„Pretențiile salariale la primul job după facultate variază mult în funcție de domeniu. Candidații din domeniile tehnice, inginerie și IT au cele mai mari așteptări salariale și din anumite puncte de vedere sunt întemeiate. Deci așteptările acestor tineri nu au la bază nivelul lor de competențe, ci mai degrabă lipsurile pieței muncii. IT-ul, ingineria și studiile economice sunt cele mai căutate și candidații au așteptări salariale mai mari decât cei din domeniile umaniste, pentru că e e cerere mai mică pentru acești candidați”, a explicat pentru Cluj 100% Monica Soare.

Așteptările salariale, în mod interesant, dezvăluie și informații despre caracterul candidatului.

„Tinerii care sunt foarte bățoși, ca să nu spun pretențioși, că e un cuvânt prea dulce, vin instruiți din facultate să ceară mult și asta să numește bățoșenie. Acești tineri pierd din start, și de regulă se îndreaptă în altă direcție – să facă masterate sau altceva – dar tot nu câștigă pe latura practică. Din ce am întâlnit eu, din 10 absolvenți în jur de 3-4 sunt cu pretenții și fără cunoștințe, 4  vin și se angajează pe o leafă mai mică, dar pleacă mai repede, și practic rămân din 100 cam 40 de oameni la care merită să le dai un salariu bun de început, în speranța că se țin de cuvânt și rămân la angajator 4-5 ani cel puțin”, a punctat analistul economic Iosif Pop.

Minimul pe economie: o valoare jignitoare pentru unii, o alegere pentru alții

Un absolvent de facultate poate percepe salariul minim pe economie drept o valoare ofensatoare pentru el fiindcă înțelege că îl compari cu un muncitor necalificat, e concluzia la care a ajuns Adela Popovici după mulți ani de activitate de recrutare în Cluj. Însă  a întâlnit și acele excepții care se mulțumesc cu salariul de new-entry sau muncesc fără bani, doar pentru experiență în domeniu.

„Tinerii care își doresc cu adevărat să facă carieră, nu consideră că sunt nici înainte, nici înapoi cu suma respectivă. Adică, și dacă le propui un salariu part-time de 500 lei pe lună, sunt la fel de implicați. Am avut și noi în agenție internship-uri și veneau și pe gratis”, a declarat consultantul.

Acest aspect l-a evidențiat și sociologul Rareș Ferdean. El a declarat pentru Cluj 100%  că absolvenții de facultate care își doresc să continue în domeniul respectiv sunt mulțumiți cu salariul minim pe economie.

„Își doresc să profeseze în domeniu și atunci fac un anumit sacrificiu, având speranța că într-un timp relativ scurt sau mediu pot ajunge la un salariu din care să-și permită un trai pentru că din minimul pe economie este foarte dificil să te întreții singur chiar și pentru un tânăr, ca să nu mai pomenim de cineva cu familie. Dar sunt și mulți absolvenți de facultăți care nu doresc să profeseze și aici e discutabilă chestiunea. Sunt din păcate absolvenți de facultăți care lucrează în alte domenii, de exemplu în industria horeca, unde sunt angajați la nivel oficial cu minimul pe economie, pentru că au și alte venituri pe lângă. Și atunci nu mai contează atât de mult ce au absolvit pentru că nu e neapărat ceea ce-și doresc. Motivația e financiară și nu au o problemă să accepte un contract cu minim pe economie, având în vedere că acel loc de muncă poate aduce și alte venituri pe lângă cele oficiale”, a explicat Rareș Ferdean.

Sociologii consideră piața muncii din Cluj dinamică și foarte bună, cu multe locuri de muncă disponibile, chiar dacă sunt tineri care ar lucra pe orice sumă și tineri care au așteptări salariale nerealiste și stau acasă în loc să muncească.

Sursa foto: bzi.ro; elle.ro; managerexpress.ro; citynews.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *