Zeci si sute de mii de persoane mor in fiecare an ca urmare a infarcutului miocardic sau a bolii coronariene, fara ca aceasta sa trezeasca macar un murmur de alarma sau protest din partea opiniei publice, a mass mediei sau a agentiilor guvernamentale de profil. Totusi ucigasul nr. 1 pe plan national poate fi gasit pe masa de seara a majoritatii romanilor.
Nu chiar tot ceea ce mancam provoaca infarctul miocardic. Doar excesul de grasimi si colesterol. Problemele apar in urma ingrosarii, a astuparii arterelor vitale care furnizeaza inimii oxigen, proces numit ateroscleroza.
Toti ne nastem cu artere curate si flexibile, care ar trebui sa ramana astfel toata viata. Cu toate acestea, arterele multora dintre noi sunt imbacsite si se infunda cu colesterol, grasimi si calciu – un amestec ce rigidizeaza si, in cele din urma, astupa aproape complet lumenul arterial, stranguland aportul de oxigen in organism.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, majoritatea europenilor au fost nevoiti sa-si schimbe obiceiurile alimentare, trecand de la o alimentatie bazata pe carne, oua si produse lactate la o dieta mai austera, formata din cartofi, cereale, fasole, radacinoase si zarzavaturi. Rezultatul? Erau mai sanatosi decat azi. Ateroscleroza era doar incidentala. Dupa anii 60-70 boala a revenit in forta. Studiile vechi sau noi efectuate in intreaga lume au ajuns in esenta la aceleasi concluzii: regimurile alimentare bogate in grasime si colesterol produc cresterea nivelului colesterolului sangvin si a incidentei bolilor de inima. Regimurile sarace in grasimi si colesterol, pe de alta parte, reduc nivelul colesterolului sangvin si incidenta bolilor cardiace, permitand chiar “topirea” sau curatatrea placilor aterosclerotice.
Riscuri care determina probabilitatea aparitiei bolii coronariene:
– Nivelul crescut al colsterolului. Un barbat de 50 de ani, cu un nivel al colesterolului sangvin peste 295 mg% este supus unui risc de 9 ori mai mare de ateroscleroza fata de un barbat de aceeasi varsta cu 200 mg %.
– La varsta de 60 de ani, fumatorii au un risc dea muri de boli de inima de 10 ori mai mari decat nefumatorii. Aproape 1/3 din totalul deceselor produse ca urmare a bolii coronariene sunt datorate fumatului.
– In romanai, fiecare al patrulea adult este hipertensiv, motiv pentru care are o probabilitate de a muri ca urmare a unei boli de inima de 3 ori mai mare decat o persoana normotensiva.
– Barbatii obezi au, dupa varsta de 60 de ani, un risc de deces prin boala cardiaca de 5 ori mai mare decat barbatii cu greutate normala.
– Alti factori de risc sunt: diabetul, nivelul crescut al trigliceridelor sangvine, sedentarismul si stresul.
Toti acesti factori de risc sunt controlabili prin modificari in alimentatie si stilul de viata. In cazul celor care nu raspund la modificarea corespunzatoare a alimentatiei, continuand sa aiba niveluri crescute ale colesterolului sangvin, tratamentul medicamentos poate fi util. Nu trebuie insa sa uitam ca medicamentele sunt scumpe si au efecte secundare. In ultimul timp sunt folosite in tratamentul bolii coronariene interventiile de baypass, angioplastia coronariana (dilatatia stenozei prin cateter cu balonas), dar care nu prelungesc durata vietii si nici nu o imbunatatesc intotdeauna. Asa ca, pentru mai multa siguranta, singura solutie de durata este modificarea radicala a modului de viata.
Cea mai buna abordare posibila este prevenirea si niciodata nu este prea tarziu ca sa incepeti. Nici in situatia in care boala coronariana s-a instalat recent, lucru sugerat de prezenta factorilor de risc coronarian si dovedit de testele diagnostice, nu este prea tarziu. Aveti posibilitatea de a va curata arterele, de a va reduce riscul de deces ca urmare a aterosclerozei si de a va prelungi semnificativ numarul anilor activi.
Incepeti prin a consuma numai alimente sanatoase, ecologice, pregatite in casa, sarace in grasime si colesterol, dar bogate in glucide complexe, nerafinate, si fibra. Un astfel de regim alimentar este in masura sa produca, in mai putin de 4 sapatamani, o scadere cu 20-30 % a nivelului colesterolului si sa echilibreze majoritatea cazurilor de diabet. Iar daca la aceasta se adauga si restrictia de sare, rezulta o dieta foarte utila si pentru normalizarea tensiunii arteriale, si pentru controlul obezitatii. Adoptati, in acelasi timp, un program de exercitii fizice regulat, de cel putin 3 ore saptamanal.
Toate aceste schimbari simple ale modului de viata vor face mai mult pentru imbunatatirea starii dvs. de sanatate decat toate tratamentele sofisticate si scumpe din unitatile spitalicesti.