Aproape toarce firele de sarma si ajunge sa faca, in premiera, dintr-un fir de 2 milimetri, opere de arta: de la decoratiuni, la haine, toate create intr-un stil minimalist. Paul Cristian Cordos face, la Cluj-Napoca, obiecte din sarma. In cadrul viitoarei sale expozitii, vor aparea Star Trek Lisa si Fashion Lisa, surorile (re)create dupa tiparele lui 2014 ale Monei Lisa.
Paul Cristian Cordos are 34 de ani a absolvit Administratie Publica si Stiinte Economice, insa, pentru ca “e o chestie de feeling si de ce-ti doresti”, spune simplu ca a decis sa creeze obiecte din sarma, urmand liniile lui Brancusi si formele lui Picasso. Asa s-a nascut Art Bending.
“Eu sunt pasionat de minimalism. Si viata mea e foarte simpla si am descoperit chestia asta. Sunt liniile lui Brancusi si formele lui Picasso, de acolo m-am inspirat. Mi-am facut propria mea cultura si linie de a invata. Imi place sa reduc formele foarte mult si sa scot exact esenta. Sa nu mai plictisim. Eu cred ca lumea se pierde in detalii. Normal ca respect orice forma de arta si orice institutie locala sau internationala de cultura. Mie imi place sa simplific tot si am gasit linia perfecta in sensul asta”, spune Paul.
Tanarul clujean, fost corporatist, spera ca isi va expune creatiile in toamna la Paris. A lucrat putin in ceramica si lut in tinerete a incercat si ceva pictura, dar nu a simtit chemarea. Din 2006 creeaza obiecte dintr-o sarma galvanizata de 2 milimetri grosime. Statement-ul artistic e simplu, iar cu 3 clesti, manusi si colacul de sarma poate sa creeze aproape orice, aproape oriunde. Creeaza totul fara deseuri, ori rebuturi.
“Nu folosesc surse de caldura, totul e natural, la rece. Cum vine sarma din fabrica doar o modelez. Ineditul e ca incerc sa pastrez linia. One line design, asa se numeste, dintr-o singura linie. Acuma nu intotdeauna se potriveste, insa in 95% din cazuri iese. Incerc sa nu le rup, sa nu le sudez, de asta nu folosesc nimic electric, sudura, lipituri. Un copac nu poti sa-l faci dintr-o singura linie, insa si pe acela daca-l stilizezi poti sa-l pui, iti iese dintr-o singura linie”, arata artistul, absolvent al propiei “Universitati in bending”, pe care a urmat-o cu sfintenie, in ultimii 4 ani.
Asa, cu pasiune, vrea sa scrie o carte despre tehnicile de indoire, pentru ca nu a gasit nicaieri ceva similar si a si descoperit tehnici noi de indoire a sarmei. A prins gust de la un afro-american din Orlando.
“L-am vazut cum facea. El facea niste portrete de diferite forme. Mai era un tip la Paris, insa el facea din sarma si aluminiu coliere si inele, atat. (…)Dorind foarte mult sa fac modelaj numai in sarma si fiind pasionat doar de linia asta ma gandeam ca pot sa invat singur, daca imbini pasiunea cu dorinta de a cerceta, descoperi exact ceea ce ai tu nevoie. (…) Ineditul e ca incerc sa pastrez linia. One line design, asa se numeste, dintr-o singura linie. Acuma nu intotdeauna se potriveste, insa in 95% din cazuri iese. Incerc sa nu le rup, sa nu le sudez, de asta nu folosesc nimic electric, sudura, lipituri. Un copac nu poti sa-l faci dintr-o singura linie, insa si pe acela daca-l stilizezi poti sa-l pui, iti iese dintr-o singura linie”, continua artistul.
Fashion Lisa si Star Trek Lisa, in expozitie
Desi la inceput au fost niste incercari naïve, dupa 8 ani in care s-a perfectionat, in toamna vrea sa ajunga la Paris cu o expozitie care cuprinde atat obiecte noi cat si obiecte aflate, deja, in colectiile private. In prezent lucreaza la o expozitie itineranta de 20 de piese, care va fi vernisata la Cluj-Napoca, insa si la Paris, in toamna.
“Straight from the street” va fi o expozitie indoor, cu piese de vanzare, in care Mona Lisa paseste in secolul vitezei. Printre altele, miza expozitiei o reprezinta traducerea artei clasice in 2014. Astfel, s-a nascut Fashion Lisa, Star Trek Lisa si Rocker Lisa.
“M-au inspirat toti artistii stradali din Europa, cum e Bansky – unul din cei mai tari artisti din lume. (…) Vreau sa fac expozitia in 3 locatii: la Cluj, la Sibiu sau Brasov, la Bucuresti si de acolo, sper, in toamna, la Paris. Piesele o sa fie noi. O sa am trei piese din 2007, 2008, 2009, care imi sunt foarte dragi si pe care am reusit sa le scot din colectiile particulare si sa le aduc in expozitie, in rest vin cu o viziune noua. O transpunere a artei clasice: m-am legat putin de Mona Lisa. Sunt trei lucrari. O aduc pe Mona Lisa in contemporan si o transpun intr-un moment in care societatea e invadata de supracultura, ca asta se intampla acum: suntem inundati cu tot ce se intampla. Cum ar fi Mona Lisa azi. Ar fi o Star Trek Lisa. M-am gandit sa fac vreo 30 de lucrari cu Mona Lisa, pe care sa le integrez intr-o expozitie, insa asta mai tarziu”, continua Paul.
Street-art si responsabilitate sociala
Artistul independent, nu e “nici mestesugar, nici nimic”. Lucreaza din pasiune si imbratiseaza ideologia captarii energiei pozitive. Intre timp, insa, nu uita sa fie si responsabil. Crede ca dincolo de interventia artistica pe peretii orasului, street-art-ul poate fi integrat mai usor in spatiile verzi, fara a fi considerat vandalism.
“Lumea percepe tot ce inseamna street-art ca vandalism, insa asta nu e o chestie de vandalizare, e o chestie de binedispunere. Daca o sa vezi 100 de flori din sarma puse in parc, intr-un context natural, nu e vandalism. Exista si graffiti-ul raw, foarte colorat, definit pentru tine, dar abstract pentru privitor, insa depinde cum il faci. (…) In Cluj lumea e mult mai deschisa. Si in Bucuresti sau Sibiu lumea incepe sa vada altfel lucrurile. Ne-am miscat si noi putin in Europa si am mai inteles. Ca sa poti sa apreciezi arta stradala, un artist trebuie sa ofere ceva. Daca tu ca artist stradal vrei sa te impui, trebuie sa te ridici la un anumit standard”, explica, in timp ce arata o interventie pe strada Horea.
“Sunt doua camere pe strada Horea care vorbesc una cu alta. Una intreaba: vezi ceva? Cealalta raspunde: “Nu”
Are clienti in toata tara, dar se implica si in campanii sociale. De pilda, in primavara lui 2013 a participat la un eveniment caritabil, pentru casa de copii “Maria Gabriel” din Cluj. A creat pentru 12 fete asistate social, o instalatie din 200 de flori din sarma, “Flowers are forever”.
“Florile erau instalate la fantana, putea sa-si ia cate o floare si sa faca o donatie pentru fete. S-au strans ceva bani in doua ore, cat a tinut. S-au strans fonduri, cam 100 si ceva de euro si din evenimentul meu”, povesteste tanarul artist.
Bending with style, sesiune foto cu haine din sarma
A creat din sarma o pereche de balerini, in linie minimalista, o fusta, un sutien, un colier si o palarie.
“Bending with style e un teaser la expozitia care vine, iar piesele vor fi incluse in expozitie. (…) Trebuie sa nu fii incapatanat si sa gasesti echilibrul intre ce vrei tu si ce vor altii. Lumea ma intreaba daca e greu, nu stiu ce sa zic. Eu le-am facut pe toate asa cum au venit, pe flow”, adauga clujeanul, in timp ce subliniaza ca nu exista specialist in arta, doar perceptie.
Isi priveste creatiile cat poate de obiectiv: arta e ca un om.
“3 luni este pe taras, la un an de zile incepi sa mergi, apoi incepi sa alergi la 18 ani. Eu cred ca ma apropiu de adolescenta artei, dar te poti maturiza si brusc. In exercitiu sta totul. Lucrez exact numai cand pot si simt. Nu e ca si cand dai drumul la Xerox si faci 10 piese. Nu poti, nu merge. Nu e o figura de stil: daca nu ai dorinta aia si nu ai energia aia, mai bine stai o ora sau o zi si faci ceva ok”, dezvaluie tanarul artist.
Vorbeste deschis si spune, cu tristete, ca in Romania si in Bulgaria, sunt singurele locuri din lume in care artist e considerat doar cel care are diploma atarnata de perete si care nu a facut nicio lucrare in afara de cele create in cadrul scolar.
“Acum incep sa se schimbe lucrurile: la Paris, Londra si New York se cauta outsider care din pasiune au studiat singuri, fie ca lucreaza in piele, sarma, ce vrei tu si care se exprima atat de frumos. Atunci vin agentii si spun ca da, vreau sa promoveze acest tip de arta, pentru ca lumea cauta mai mult sinceritatea decat partea tematica, care e foarte faina, dar oldschool”, spune tanarul street-artist din Cluj-Napoca, care arata ca in Romania sunt foarte putini artisti independenti.
Considera ca totul e o chestie de curaj, pentru ca talentul se cultiva. Merge pe un concept simplu: arta pentru toata lumea.
“Toti avem in noi putin talent si trebuie sa ne descoperim vocatia. Daca ai talent si putin curaj, mergi la o scoala de arte si acolo inveti niste lucruri. Dupa ce te rulezi un pic, ai exercitiul ala, devii ceea ce trebuie sa devii. Arta nu trebuie sa fie high & definition, arta contemporana cel putin. Va fi candva, postmortem. Acum, trebuie sa fie accesibila”, concluzioneaza.