De ce e necesară reorganizarea teritorială? Din cauză că aproape 900 de localități din România au sub 2.000 de locuitori, dar păstrează un aparat birocratic stufos cu salarii plătite de la buget, susține președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Sociale, Constantin Boștină, potrivit Radio România Actualități.

Însuși el, Specialistul Numărul 1 al Cluj-Napoca în orice, numai în administrație nu, face declarații pe temă, de vreo patru zile, în presa sa de chitanțier.

Ex-premierul României susține că „România se sufocă și suntem în pericol de a se ajunge la o paralizie a administrației”. România se sufoca și pe vremea în care era Însuși El, Specialistul în Declarații, premier.

”Susțin asta și ca primar, și ca președinte al Asociației primarilor din România. În prezența primului ministru, a președintelui Senatului, a multor miniștri, a multor oficialități am lansat câteva teme de dezbatere. Întrebarea a fost: ce putem face cu România, cum putem contribui noi, fiecare, la nivel local, național, astfel încât viața fiecăruia să fie mai bună. Am venit cu câteva chestiuni fundamentale. Partea adnministrației, am zis, uitați-vă cât de nefuncțională este România cu peste 3 mii de unități administrativ teritoriale, uitați-vă la comune care nu au bani să-și plătească factura la curent din venituri, darămite să facă un minim de calitate de învățământ, de sănătate, de infrastructură, de turism. Cum să faci dacă nu ai bani și trebuie să stai cu mâna întinsă la guvern sau să-ți dea cineva bani? Atunci, unificarea unor unități administrativ teriotriale prin fuziune pentru a da și buget, și viziune și corență este absolut necesar, dincolo de reducerea birocrației, de reducerea numărului de funcționarii care. Avem unul dintre cele mai înalte procente de funcționari publici angajați la stat din România. Am atras atenția Guvernului că problema nu este la nivel local neapărat, ci la nivel național, pentru că noi la nivel local avem standarde de personal”.

Standardele de personal ale municipalității le cunoaștem: pensionari de lux în poziții cheie, dinozauri la conducerea regiilor, sinecuri politice în CA-uri, pile, cunoștințe, relații, cumetrii – așa că a se scuti cu ipocriziile. Plus, repetăm, ce cere ca primar putea face ca prim ministru. Nu a făcut, pentru că această ”fărâmițare administrativă” este în avantajul politic al partidelor – cât mai multe sinecuri politice ”alese”, cu atât mai mulți soldați credincioși.

Nu-i auzeam pe peneliști făcând această gargară politică în 2019 – 2020, nici Mărețul Primar nu se foia la ”foaie” cu ”fărâmițarea” – pe atunci PNL racola cu voioșie din ”fărâmițarea administrativă” a PSD. Acum, când se schimbă foaia și migrează ”fărâmițarea administrativă” PNL către cea a PSD, e loc de discuții și discursuri sforăitoare.

”Nu mai putem sta cu legea lui Ceaușescu din 1968. Nu înseamnă că nu putem să modificăm prin reorganizare administrativă, să comasăm mai multe primării pentru a le face eficiente și de asemenea, să unificăm, dacă este cazul mai multe județe pentru a le putea face competitive, pentru a putea construi proiecte consistente. Pentru că astăzi, dacă ești foarte fărâmițat nu poți duce nici măcar o conductă importantă de gaz pe o zonă importantă de dezvoltare, pentru că unul face un plan, altul alt plan și tu n-ai înțeles nici drumurile, nici conducetele de gaz, nici rețelele, pentru că este această fărâmițare administrativă dincolo de cheltuielile exorbitatnte pe care le are statul român cu funcționarea atâtor unități administrativ teritoriale”.

După mai bine de trei decenii de la Revoluție, se ajunge la concluzia că nu se mai poate trăi cu o lege făcută sub Ceaușescu!

Acum un an, prin septembrie 2022, ne-am speriat că DISPARE ROMÂNIA LUI COZMÂNCĂ. Guvernul ăăăCiucăăă, chipurile deschidea calea pentru reforma teritorială și unificarea localităților. Și, cică făcea primul pas: consorțiile administrative, cerute prin PNRR. Adică un fel de frecţie la piciorul de lemn, căci la Constituţie trebuie umblat!

Ca să realizați ipocrizia Întâi Stătătorului cluj napocean, acum mai bine de un an Guvernul ăăăCiucăăă discuta un Proiect de lege care viza completarea Codului Administrativ (Ordonanța de urgență 57/2019) și se adresa localităților care vor să coopereze și să se asocieze pentru a oferi în comun servicii publice.

Articolul introdus de noul proiect de lege: ”Două sau mai multe comune ori orașe care au în componența lor localități rurale, învecinate au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, în consorții administrative, în scopul îmbunătățirii eficienței serviciilor publice, creșterii eficacității implementării investițiilor sau pentru eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților locale.”

Și ca să fie bătaia de joc mai mare, acestor consorții administrative nu li se dădea voie să aibă personalitate juridică.nPăi, fără personalitate juridică, cum făceau acestea descărcarea de sarcină la serviciile oferite în comun?

Ca să înțelegeți de ce vorbim despre ipocrizie, când PNL sau PSD afirmă că vor să facă reformă administrativă, ”că-i musai, că-i necesar, că nu se mai poate așa”, vă explicăm noi de ce, de mai bine de trei decenii, PNL şi PSD resping orice reformă administrativă.

În acest moment, un sfert din banii statului se cheltuie pe funcționarea administrației.

Şi Pontocchio, pe vremea când era premier, propunea o reorganizare administrativă care ar fi redus aceste cheltuieli, prin reducerea numărului de județe de la 41 la 15 și a numărului de localități de la aproximativ 3.300 la maximum 1.500. Dar ne amintim de o discuţie din 2011, de pe vremea când premierul Boc ”ameninţa” ”România sinecurilor de partid” cu 8 judeţe, iar Ponta şi colegul său de Uniune Sărăcie Lucie, Antonescu, se hlizeau de pe margine.

“Dacă are cineva vreo explicaţie cum va face Boc aia cu opt judeţe… Dar astea sunt întrebări raţionale pentru oameni iraţionali. Sâmbătă prezentăm, cu cinci mii de oameni care ştiu ce e administraţia locală, viziunea noastră despre dezvoltare regională”, se lăuda Ponta.

Pe Pontocchio nu îl interesau beneficiile înlocuirii județelor cu regiuni. Nu îl interesa reducerea birocrației, destructurarea nomenclaturii partidelor din teritoriu (aia înșurubată în fruntea deconcentratelor și inspectoratelor județene), sau cele 10 miliarde de euro de care România ar fi urmat să beneficieze prin programul de Dezvoltare al Comisiei Europene în perioada 2013-2014 – bani care s-au pierdut.

Prin urmare, cum crede Emil Boc că OSĂ credem noi că se va lupta cu clasa politică de cumetrie din instituțiile județene ocupate de pile, cunoștințe și relații? Sunt covins că baronii locali vor lupta transpartinic, mai ceva ca la Rovine, să-și apere sărăcia, nevoile, neamul, Consiliul județean, Consiliile locale și deconcentratele din bătătură. Căci dispariția județelor, a consiliilor locale înseamnă dispariția sinecurilor care vor fi comasate la nivelul noilor structuri. Asta înseamnă pierderea a sute de posturi din administrație, ceea ce înseamnă și diminuarea influenței actualilor șefi de consilii județene, a primarilor – dintre care unii își vor pierde și pita odată cu postul.

În mai puțin de 100 de ani, în România s-au realizat cel puțin 10 organizări, adică, în medie, o reorganizare la mai puțin de 10 ani. Mă rog, trei ni le-au făcut sovieticii după cum le-a fost vrerea și interesul, iar vreo două-trei au fost făcute pentru a li se mai tăia din pretenții amicilor de conviețuire teritorială: maghiarii. Azi, dacă chiar se doreşte o nouă reorganizare teritorială, trebuie să nu se uite că se vrea schimbarea României lui Cozmâncă.

”România lui Cozmâncă este ţara organizată nu după nevoile de dezvoltare naturală, nici după alinierea la conjuncturile externe, nici după principiile unei democraţii eficiente, nici după legile implacabile ale economiei de piaţă. E o Românie rudimentar electorală (din punct de vedere politic) şi fundamental expusă spolierii sistematice (din punct de vedere economic). Căci accesul la resurse se cumpără prin mită electorală per cap de locuitor dependent de ce primește de la cel care promite. Rezultă că țara este împărţită „la caroiaj”, fiecare pătrăţel având un responsabil numit conform normelor politicii de cadre. Căci peste administrația oficială a ţării, există finanţatorului mitei, care este șeful parlamentarului, al omului trimis în Guvern șamd. Rezultă că baronii județeni sunt cei care dictează politicile centrale. Căci partidul care nu „dă” ulei, zahăr, cizme, bani la plic, şepci şi cine ştie ce alte mărunţişuri, nu are nimic de dat şi de promis. Deci, nu există.”

Iar cum cu zahăr, ulei și șepci nu mai merge, se dă sinecură, se dă mărire salarială, creștere de punct de pensie, pensii speciale, prime, zile libere, gratuități, ceaiuri dansante, orice se poate plăti din ce se jupoaie de pe mediul privat.

Așa că, chestia aceasta cu unificările localităţilor este un fel de „nu desfiinţam pe când putem, desfiinţăm dacă putem”. Din gură.

În rest, mult iubită şi stimată Uniune Europeană, noi am făcut referendumuri, ei n-au vrut să se unească.

Cât despre schimbarea Constituţiei în sensul dorit de dumneavoastră, OSĂ o facem.

CITEȘTE (să vezi că Miluț al Nost’ tot reîncălzește ciorbițele comunicaționale. Ce-a mâncat cu polonicul ieri, a mâncat și în aprilie):

Zice Emil Boc: ”Reforma administrativ-teritorială a ţării nu va putea fi oprită în România, Trebuie făcută imediat după alegerile din 2024”. Aha, după alegeri, după ce trag primarii să urce sacii în căruțele PNL și PSD…

Reforma aceasta este necesară, tocmai de aceea politicienii doar o plimbă prin gură. Noi știm că este necesară, ei știu că ne mai dau teme de discuție în timp ce-și fac de cap cu banii noștri, distrugând viitorul copiilor noștri, îmbogățindu-i pe ai lor.

• Avem în personalul funcționăresc administrativ 315.000 de persoane. Numai salariile care sunt într-o creștere fără bun-simț la personalul funcționăresc față de ce se întâmplă cu celelalte salarii în țară, cât costă și cât grevează bugetul României
• Un număr de 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Vasluiul a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81 de comune din județ), aflate în această situație, arată o analiză Curs de Guvernare.
• De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro, pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale (MLPAT).