Straineze

CÂND EȘTI PROST DE MIC, MARE NUMAI TE JOCI. Cum dă Viktor Orban apă la moara AURolacilor români. Oficios guvernamental de la Budapesta: ”Cei ce se opun autonomiei transilvănene îl urmează pe Ceauşescu”

De
,
102
Share

În loc să răspundă acuzațiilor de rasism și xenofobie, Viktor Orban își pune cățeii de mass media să bage bâta naționalismului prin gardul Transilvaniei și să-i resusciteze pe naționalist-securiștii români. Nici nu mai știi dacă e numai imbecil, sau îi face un serviciu pentru gaze lui Putin, să-și resusciteze slugile AURolace căzute cam mult în sondaje? Cert este că o publicație ooficială maghiară bagă azi texte de genul: ”Cei ce se opun autonomiei transilvănene îl urmează pe Ceauşescu (…) Iohannis manifestă aceeaşi atitudine faţă de năzuinţele spre autonomie ale maghiarilor din Transilvania ca şi provocatorii din Tuşnad”. Să vedem reacția lui Aurescu, dacă nu e prea preocupat să fumeze un trabuc pe undeva prin Ministerul de Externe.

”La Universitatea de vară din Băşile Tuşnad, un român, nebun de legat, numit Mihai Târnoveanu, care este de altfel şi liderul organizaţiei extremiste, antimaghiare din România, Calea Neamului, a încercat împreună cu câţiva dintre tovarăşii săi să perturbe discursul premierului Viktor Orbán”, scrie publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet (Națiunea Maghiară), citată de Rador.

”Provocatorii au demonstrat cu strigăte puternice şi cu un afiş cu inscripţia ”Ceea ce este etern – Transilvania pământ românesc”, până când organizatorii i-au condus afară din zonă.

Aceşti oameni – care s-ar putea să fi făcut cunoştinţă în cârciumile româneşti cu ”istoria transilvăneană” inspirată de teoria neştiinţifică daco-romană – sunt probabil şi pe placul preşedintelui român Klaus Iohannis.

Acesta manifestă aceeaşi atitudine faţă de năzuinţele spre autonomie ale maghiarilor din Transilvania ca şi provocatorii din Tuşnad. Dl Iohannis, născut în Sibiu şi fiind multă vreme primar al localităţii, cunoaşte mult mai bine istoria reală a Transilvaniei decât scandalagii inculţi, cu toate acestea manifestă aceeaşi atitudine cu cea a acestora.

Numitorul comun care îi leagă este antimaghiarismul bolnăvicios.

Preşedintele român ştie cu exactitate că înaintea primului război mondial, Transilvania nu a aparţinut niciodată acelei Românii care nici nu a existat timp de secole ca stat independent – în schimb era parte constitutivă organică a Regatului Ungar încă de la începuturi.

Este adevărat că din 1570 a devenit un principat cu numele (după gonirea turcilor, Habsburgii nu au realipit-o Ungariei) şi doar în 1848, apoi din 1867 a putut redeveni din nou parte a Regatului Ungar, dar niciodată nu s-a pus sub semnul întrebării faptul că ceele mai puternice legături ale sale îl leagă de Ungaria.

În discursul său de la Tuşnad, László Tökés a menţionat că preşedintele Iohannis l-a privat între altele de decoraţia Steaua României, deoarece a susţinut autonomia Ţinutului Secuiesc. Episcopul reformat de odinioară, fost europarlamentar şi erou al revoluţiei române din 1989, a intentat un proces vizând anularea deciziei nedrepte, dar după cum a spus nu are inceredere că va beneficia de o decizie favorabilă atâta vreme cât preşedintele Iohannis va fi în funcţie.”

Tokes a fost privat de medalie că s-a dovedit a fi TURNĂTOR al fostei securități ceaușiste și AGENT DUBLU al securității maghiare. Așa ca să se termine cu văicărelile despre ”sărmanul pastor”. Ca o paranteză, Ziar de Cluj a criticat la bremea respectivă gestul președintelui Klaus Iohannis – medalia era pentru rolul avut de Tokes în dărâmarea regimului Ceaușescu, nu pentru altceva).

Pentru cei care se fac că nu știu, îi rugăm să citească acest material scris și documentat în 2011 (sursa: Sare’n Ochi):

Pe memoria de scurtă durată se bazează cei care își clădesc un prezent curat pentru a avea un viitor fericit – câtă vreme memorie nu e, nici trecut, oricât de murdar o fi fost acesta, nu e. Adeceți-vă aminte de “1984” al lui Orwel: “cine controlează prezentul, controlează trecutul și viitorul” (aș traduce: cine controlează prezentul, modifică trecutul și-și croiește viitorul). Laszlo Tokes este un astfel de personaj orwellian. Lăsând la o parte ceea ce mi se pare mie că știu despre meritul domniei sale în declanșarea revoltei de la Timișoara din decembrie 1989 (răspândită, ulterior în toată țara), la momentul în care concep acest articol dețin următoarele date:

  • Laslo Tokes a semnat un angajament cu Securitatea statului român la Brașov în anul 1975;
  • Apoi a mai semnat un angajament cu aceeași Securitate a statului român la Dej în anul 1982;
  • Există un material publicat în săptămânalul “Tinerama” în 1994. Din acest material rezultă că există măcar o notă informativă scrisă și predată de către Laszlo Tokes către organele de Securitate;
  • Pe baza informațiilor din acest material, s-a făcut un material de către corespondenta Associated Press în România, Alison Mutler în iunie 1998;
  • Jurnalista a fost acționată în instanță de către Laszlo Tokes care-și clama nevinovăția și acuza de calomnie și difuzare de informații neadevărate. Două instanțe au judecat cazul. În final, în 2001, cu decizie definitivă, jurnalista AP Alisson Muttler a câștigat procesul intentat de Tokes. Deci avem de a face cu o primă recunoaștere judecătorească cu privire la autenticitatea materialelor invocate în materialele de presă.
  • În 2011 Laszlo Tokes pierde încă un proces intentat pe aceeași temă unui jurnalist din Oradea care a publicat tot ceea ce v-am descris până acum cu privire la calitatea de informator al fostei Securități a vice-președintelui Parlamentului Europei. Definitiv și irevocabil Laszlo Tokes a pierdut și acest al doilea proces.

Pe cale de consecință, din punctul meu de vedere, rezultă că vicepreședintele Parlamentului Europei este recunoscut/validat de două ori, de către două instanțe diferite din Romania, la 10 ani distanță, ca fiind ceea ce se afirmă în măcar cele trei materiale de presa invocate și acționate în instanță (chiar dacă ele provin din aceeași expunere, liniară în timp, de material probator: adică două angajamente diferite semnate cu Securitatea statului român plus măcar o notă informativă), adica INFORMATOR al fostei Securități. Asta în pofida certificatelor de bună purtare eliberate de către CNSAS cu ocazia fiecărui exercițiu de vot.

Materiale în probator (o parte au fost folosite în procesele pierdute de către Laszlo Tokes):

  1. Primul angajament semnat de Laszlo Tokes în 1975 la Brașov

    Vice-presedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, informator al Securitatii si agent al serviciilor ungare – susține jurnalistul Victor Roncea într-un material publicat pe blogul său, material amplu ilustrat cu documente în facsimil.

  2. Din “Tinerama” (nr.210, 21-27 decembrie 1994, director Max Banus): “S-au identificat și făcut publice documentele esențiale care dovedesc că Laszlo Tokes, la 11 septembrie 1975, lăsa judecății istoriei următoarea consemnare olografă: “Conștient de faptul că prin atitudinea și comportarea mea am adus atingere securității statului mă angajez ca pe viitor să fiu un cetățean loial regimului din R.S.R. (…).” Ca urmare, informatorul “Laszlo Kolozsvari“ a furnizat informații în temeiul cărora anumite persoane, inclusiv cetățeni ai altor state (Klaus Eldering, Ida Eldering, Lajos Gudor, Ioszef Demeter, Laszlo Ferenczi, Sandor Farkas, Ioszef Otvos, Tamas Jenci, Noemi Szebeni, Laszlo Vetesi, Sandor Gede s.a.) au făcut obiect al unor măsuri de prevenire a activităților de natură a prejudicia securitatea statului român. În prima jumătate a anilor`80 Laszlo Tokes a fost integrat “Biroului de Presă pentru Transilvania”, eufemismul folosit pentru o rețea subversivă creată de către serviciile speciale (spionaj și diplomatic) ale Budapestei pe teritoriul României. După descoperirea retelei, ceilalți membri au acceptat să se stabilească în străinătate -Ungaria si Elvetia (Anexa nr._).

  3. Al doilea angajament semnatu cu Securitatea de către Laszlo Tokes în 1982 la Dej

    Ildiko Sepssy, Colecția de Documente Marius Mioc: “L-am cunoscut pe László Tokés când a fost repartizat la Timișoara. La vremea aceea preot paroh era Leo Peuker iar László Tokés a fost preot ajutător. În momentul repartizării lui Tokés aici nu știam nimic despre faptul că el avea probleme cu autoritățile. Eram membră în presbiteriul bisericii. (…) Când Tokés avea ceva de transmis în străinătate, apela la soțul meu să faca microfilme. În 1990 am aflat că însăși fiica mea ducea microfilmele la Arad, la bunica fostei soacre, de unde altcineva (nu știu cine) aranja să ajunga mai departe.”

  4. Chitanța semnată de către Laszlo Tokes prin care ar recunoaște că a fost plătit de către AVO – serviciul secret maghiar de dinainte de 1989

    Radu Tinu, în 1989 locțiitor al șefului Securității JudețuluiTimiș (“Timișoara, no comment!”, Editura Paco, Bucuresti, pag. 19): “Fără a greși am spus-o în 8 martie 1990 și pot afirma și azi că Tokés László nu a fost împotriva lui Ceaușescu, ci împotriva României. Cultivat și inteligent, ambițios, extremist, T.L. a confirmat prin atitudinea sa postdecembristă că măsurile informativ operative luate împotriva sa au fost îndreptățite, legale. Cazul său, tipic de trădare, a fost, zic eu, lucrat cu profesionalism. Nefinalizarea lui prin arestare în momentul în care aveam dovezile trădării chitanța olografă pentru 20.000 de lei (atenție! în ’89, luna octombrie) și două pagini cu informații, toate găsite la ieșirea din țară la doi cetățeni maghiari, cadre ale serviciilor de specialitate din țara vecină, s-a datorat lui N. Ceaușescu care nu a aprobat măsura propusă de noi, având în vedere situația politică, internaționala din momentul respectiv”.

  5. Continui prezentarea documentelor legate de cazul Laszlo Tokes cu chitanţa de 20000 lei, care atestă primirea unor bani de la susţinători. Salariul mediu în 1989 era cam de 3000 de lei. N-am văzut documentul original, dar acesta a fost popularizat de reprezentanţi ai fostei Securităţi. Facsimilul de mai jos, împreună cu traducerea, este din cartea lui Tinu Radu – “Timişoara. No comment”. După conflictul cu episcopul de Oradea, Tokes nu mai primea salar. “Am primit acei 20000 lei în urma unei colecte între oameni buni care s-au solidarizat cu mine şi bineînţeles n-au vrut să se ştie de unde provin banii”, îmi spunea Tokes în interviul pe care mi l-a dat, a cărui înregistrare video o prezint mai jos. Pe lîngă problema celor 20000 de lei, în interviu l-am întrebat şi de sprijinul de la organizaţia elveţiană HEKS, despre care găsisem însemnare în procesul verbal al consiliului parohial reformat din 4 septembrie 1989 (vezi facsimilul, în ungureşte, mai jos).

  1. Sursa: Tinerama (10-16 iunie 1994)

    Iulian Vlad, în 1989 ministru secretar de stat la Ministerul de Interne, șef al Departamentului Securității Statului (din depoziția din fața Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″, mărturie preluată de senatorul PNȚcd Șerban Săndulescu – “Decembrie ’89. Lovitura de stat a confiscat revoluția română”, Editura Omega Press, București, pag. 161): “Acest cetățean român nu acționa în interesul României, care era patria lui prin naștere, ci în interesul unei puteri străine. Culegea informații de orice natură [pe] care le transmitea în afară. Ceea ce are o denumire pentru un străin, spionaj, pentru un român este trădare de țară. Au fost dovezi, un dosar întreg. Când i-am prezentat președintelui României cazul, a reflectat, cum nu făcea în alte cazuri, a cerut explicații, i-am dat, și mi-a spus: Nu este oportun pentru țară, nu trebuie făcut. Noi propuneam să fie chemat să răspundă în fața legii pentru faptele lui. Și acum consider că era o propunere corectă să fie anchetat. A mai spus ca, totuși, să fie ținut sub control, și așa s-a și făcut până în data de 15-16 decembrie 1989″.

  2. Sursa: Tinerama (10-16 iunie 1994) – Angajamentul lui Laszlo Tokes cu Securitatea – Brasov, 1975

    General de divizie Ion Pitulescu (“Șase zile care au zguduit România. Ministerul de Interne în decembrie 1989″, București 1995, pag. 68): “Confecționarea unui caz Tokés a avut un rol important în viitoarea derulare a evenimentelor. Ceea ce ne obligă să ne punem o întrebare al cărui răspuns ar putea lămuri multe din resorturile încă ascunse ale lui decembrie 1989: cine anume sunt acei care au făcut ca o afacere particulară a bisericii reformate din România să devină un caz politic? Pentru că numele acestora – rămase (până când?) în anonimat – ar merita poate mai mult decât locatarul de pe strada Timotei Cipariu nr. 1 din Timișoara, un loc în analele evenimentelor. Ei au dovedit, oricum am privi lucrurile, un profesionalism remarcabil, atestat de reușita operațiunii!”

  3. Sursa: Tinerama (10-16 iunie 1994) – Notă informativă Laszlo Tokes

    Antonina Radoș (“Complotul Securității. Revoluția trădată din România”, Editura Saeculum I.O., București 1999 – traducere după originalul apărut în Germania în 1990 -, capitolul “Cine l-a avertizat pe Tokés?”, pag. 39-40): “Tokés era un pastor incomod (…) Încă din primele zile ale lunii decembrie i se adusese la cunoștiință că urma să fie mutat într-o comună îndepărtată. Dar însuși faptul de a fi fost informat era cu totul neobișnuit, căci regimul n-avea obiceiul să-și anunțe planurile de represiune în prealabil, secretul fiind păstrat cu strictețe”.

  4. Aurel Perva, Carol Roman (“Misterele revoluției române”, Casa de editare Răscruci de Milenii SRL (anul nu este indicat), pag. 14): “În ceea ce privește cazul Tokés, nu vrem să emitem concluzii pripite. Dar unei părți a presei române i s-a părut cel puțin ciudată brusca lui supușenie dovedită după declanșarea evenimentelor de la Timișoara. El a acceptat fără probleme mutarea în județul Sălaj. Să fi fost vorba de o utilă ieșire din joc după îndeplinirea misiunii?“.

  5. Sursa: Tinerama (10-16 iunie 1994) – Turnătoriile lui Laszlo Tokes

    Radu Portocală (“România. Autopsia unei lovituri de stat”, Editura Agora Timișoreană în colaborare cu Editura Continent, 1991 – traducere după originalul apărut în Franța în 1990 -, pag. 31-32): “Cu o lună mai târziu – și totul conduce la concluzia că ar fi vorba de ramura conspirativă – autoritățile ecleziastice, prin vocea episcopului reformat László Papp, decid mutarea disciplinară a pastorului Tokés în satul Mineu. (…) Amănunt interesant: în România s-a aflat totdeauna despre cineva că a fost arestat, niciodata că va fi arestat. (…) Miliția ar fi trebuit să pună în practică executarea sentinței, dar Securitatea veghează de la distanță și lansează zvonul – la începutul lunii decembrie – că pastorul va fi arestat între 15 și 17 ale aceleași luni”.

  6. Sursa: Tinerama (21-27 decembrie 1994)Filip Teodorescu (“Un risc asumat”, Editura “Viitorul Românesc”, București 1992, pag. 45-47): “Pentru Securitatea județului Timiș, mutarea lui László Tokés la parohia din Timișoara, în urmă cu doi ani, a însemnat pierderea liniștii obișnuite, ofițerii fiind obligați să consacre mult timp pentru urmărirea activității acestuia (…) Afirm cu toată convingerea că existau suficiente probe penale pentru a propune procuraturii și justiției punerea pe rol a cazului. Am susținut și eu aceste propuneri atunci când am luat cunoștință de ele, considerând că aceasta era calea corectă și legală de soluționare. Din păcate, ca și în alte situații despre care am amintit deja, Nicolae Ceaușescu nu a fost de acord pentru a nu aduce prejudicii noi în relațiile cu Ungaria. (…) Este locul să precizez că Securitatea română nu numai că nu a fost inspiratoarea măsurilor administrative, inclusiv a procesului de evacuare din locuința parohială intentat de superiorul lui László Tokés pe linie de cult, dar a apreciat ca total inoportună o asemenea măsură. Dar cum hotărârile cuplului prezidențial erau inatacabile în concepția cvasitotalității colaboratorilor săi s-a procedat la aplicarea celei mai neinspirate măsuri. Înclin să cred că dacă în acțiunea de punere în executare a hotărârii judecătorești de evacuare nu s-ar fi implicat șeful Departamentului Cultelor, primul adjunct al secretarului cu probleme organizatorice din C.C. al P.C.R., primul secretar al județului, primarul Timișoarei și alții, nu s-ar fi stârnit atâta vâlvă în jurul unei persoane aproape necunoscută la acea dată marii majorități a timișorenilor”.

  7. Laszlo Tokes si corespondenta Associated Press în România Alison Mutler

    Sergiu Nicolaescu (“Cartea revoluției române. Decembrie 89″, Editura Ion Cristoiu, București 1999, pag. 51-51): “În legătură cu pastorul László Tokés, organele de securitate ale județului pretind că dețineau suficiente probe pentru a propune Procuraturii și Justiției punerea pe rol a cazului. Raportate la București lui Nicolae Ceaușescu chiar de Iulian Vlad, dictatorul a dispus neaplicarea măsurilor propuse pentru a evita înrăutățirea și mai mult a relațiilor cu Ungaria. Ca atare, împotriva pastorului au fost luate măsuri administrative pe linie de cult. Dacă la aplicarea hotărârii nu se amestecau organele puterii locale și de cult nu s-ar fi făcut atâta vâlvă în jurul unei persoane necunoscute la acea dată de majoritatea timișorenilor”. (se vede că a fost preluată retorica lui Filip Teodorescu)

  8. Sergiu Nicolaescu (“Revoluția. Începutul adevărului”, Editura Topaz, București 1995, pag. 34): “Varianta D.S.S.-istă că pastorul ar fi fost agent al unui serviciu secret maghiar poate fi luată în considerare, dar cu rezerve. “Dovezile” aduse de fosta securitate nu sunt pe deplin satisfăcătoare. Serviciul Roman de Informatii nu a adus nici un element în plus”.
  9. Spionaj – contraspionaj. Reteaua subversiva Tokes – tatal si fii, Laszlo plus Istvan. In Apararea Constitutiei
  10. Turnatoriile pastorului Laszlo Tokes. De ce a fost “spalat” de CNSAS
  11. Un agent al politiei politice comuniste ungare care a dat cu subsemnatul si la Securitate, vicepresedinte al PE? Tradarea intereselor nationale romanesti in Parlamentul European: antiromanul Laszlo Tokes sustinut de PDL la varful PE
  12. Roncea.ro si Civic Media, impreuna cu Dan Tanasa, resurse pentru Jurnalul National, Adevarul si Realitatea TV in cazul extremistilor maghiari in frunte cu pastorul-informator si agent al politiei politice comuniste Laszlo Tokes. FOTO INFO
  13. Cristian Preda si Laszlo Tokes, doua fete ale aceleiasi monede. Radu Portocala: Fabulaţii despre anticomunism
  14. Radu Portocala: Tökes sau obstinaţia urii. Tökes: “Situaţia ungurilor din România de azi nu are decît un singur echivalent în istorie: situaţia evreilor în Germania nazistă.”
  15. Chestiunea maghiara. Avertismentele din anii ’90. George Roncea: O provocare europeana – autonomia ca expresie a “frontierei interne”. Bibliografie minima. AZI la Tusnad: Basescu intre “urmasii lui Attila”, Orban si Tokes
  16. Laszlo Tokes a pierdut procesul cu jurnalistul Florin Budea. Vicepresedintele Parlamentului European ramane “Angajatul Securitatii” (15 martie 2011). Dupa cum va informam in articolul  “Angajatul Securitatii” Laszlo Tokes vrea sa obtina de la un jurnalist oradean ce n-a reusit de la Alison Mutler si Associated Press: Onoarea si 700.000.000 de lei, urmat de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind intervine in cazul Florin Budea atacat de Laszlo Tokes, ziaristul liber din Oradea se afla intr-o situatie limita: i se cerea de catre ditamai vicepresedintele Parlamentului European sa-si vanda toata agoniseala de-o viata – o fosta uscatorie transformata in garsoniera – pentru pretinse “daune morale”, doar pentru ca publicase declaratiile unui ofiter de Securitate care certifica un fapt binecunoscut: Laszlo Tokes a fost si informator al Securitatii si agent al serviciilor ungare. Iata totusi ca Justitia romana a stiut sa puna capat acestui atac la libertatea presei: saptamana trecuta Laszlo Tokes a pierdut procesul cu jurnalistul Florin Budea, la fel dupa cum l-a pierdut in urma cu 10 ani si pe cel cu Alison Mutler, corespondenta Associated Press, care il acuza de aceleasi fapte murdare.
  17. Florin Budea marturiseste pe blogul sau: Mai bine faceam inchisoare decat sa-i dau bani lui Laszlo Tokes. Florin Budea (06.03.2011): “ma adresez acelor câţiva prieteni care şi-au luat osteneala de a mă căuta, din când în când, aici pe blog. iertaţi-mă, dacă în ultimele zile v-am neglijat. evenimente dure mi-au secatuit substanţa nervoasă necesară pentru a întreţine acest tip de jurnal. unul dintre aceste neplăcute momente este şi procesul cu Tokes Laszlo. pronunţarea va avea loc, probabil, pe 11 martie. a.c. ironie sau cinism “reclamantul” a declarat că, dacă instanţa îi va da câştig de cauză, va folosi cei 70.000 de lei pe care îi pretinde pentru repararea imaginii, pe care chipurile i-aş fi periclitat-o, ţineţi-vă bine! “pentru studii privind libertatea presei”. eu aş spune că declaraţia are cinismul unui călău… de unde o să fac rost de banii ăştia nu ştiu. cei care mă cunosc sţiu că singura mea “avere” e garsoniera, de fapt o fostă uscătorie, situată deasupra unui bloc cu nouă etaje. dacă aş vinde-o aproape că aş putea să acopăr pretenţiile d-lui Tokes, care, desigur, locuieşte într-o vilă, are salar de mii de euro şi o avere frumuşică. asta e! vom trăi şi vom vedea! Doamne ajută-mi! chiar am nevoie, vicepreşedintele Parlamentului European m-a învăţat ce înseamnă frica… dacă asta e democraţie, dacă asta e presă liberă… îmi merit soarta”. (07.03.2011): „spaima că dl. Tokes ar putea câştiga procesul de presă pe care mi l-a intentat nu mă lasă să dorm noaptea. nu glumesc, că nu-i de glumă. azi noapte, pe la trei, socoteam că erau mai bune vremurile când, pentru calomnie, se dădea puşcărie. să luăm cazul meu. cât mi-ar da, 6 luni, maxim un an? fiindcă sunt cuminte, la prima abatere etc. aş fi scăpat cu suspendare sau, cel mai rău, cu două luni de închisoare. n-o să mă credeţi, dar – decât să-i dau preacinstitului ex-episcop 70.000 de lei, aş prefera să fac puşcărie. argumentul e simplu: azi mai uşor te scapi din puşcărie, decât să ieşi din sărăcie. ca să achit pretenţiile “reclamantului”, n-am încotro, trebuie să-mi vând casa, garsoniera adică. asta înseamnă că voi rămâne pur şi simplu pe drumuri. sper să nu fie cazul, dar imi pot lesne imagina că un om în situaţia asta poate, foarte lesne, să ajungă la periferia societăţii, un homeless. eu unul nici nu-mi pot imagina viaţa fără biblioteca mea, fără biroul meu, fără calculatorul de acasă, fără liniştea în care, uneori, scriu… acu’ stau şi mă intreb dacă îmblânzirea pedepselor pentru calomnie, scoaterea lor de sub incidenţa legii penale, nu e o chestie perversă, cu două tăişuri. scapi liber, dar – de fapt – eşti trântit la marginea societăţii, transformat într-un paria mai detestabil decât un infractor de drept comun, aproape un om fără nicio şansă. una peste alta, cum spuneam: mai bine penal, decât ziarist! aşa că, vă rog: ARESTAŢI-MĂ!!!” (11.03.2011): „Am scapat! nici nu îndrăznesc încă să mă bucur! instanţa a respins acţiunea prin care fostul episcop Tokes Laszlo îmi pretindea 70.000 de lei, daune morale, pentru un articol publicat în ianuarie 2010, în Ghimpele de Bihor. e ceva mai bine. mă simt precum un resort mult prea încordat – procesul a durat un an de zile – care acum se destine încet. pentru mine a fost un coşmar. o reeditare în cheie modernă, dar la fel de absurdă, a Procesului lui Kafka. de data asta nu judecătorii erau cei veniţi parca dintr-o altă lume, ci reclamantul. mi-e imposibil să înţeleg cum poţi fi târât în judecată pentru că ai afirmat ceea ce ştie toată lumea, ceea ce poate şi a şi fost probat cu acte, mai mult chiar, reclamantul însuşi a recunoscut că sub presiunea Securităţii a semnat un angajament faţă de poliţia politică. atâta timp cât instanţa ne apără de astfel de porniri distructive, noi – jurnaliştii – nu avem niciun motiv să nu ne facem onest datoria. Doamne ajută!”
  18. Ziaristul Florin Budea s-a aparat singur si a castigat de Ziua Presei procesul “Laszlo Tokes – Angajatul Securitatii”. Sentinta definitiva. De Ziua Libertatii Presei, 3 mai, ziaristul Florin Budea din Oradea a constatat ca sentinta pronuntata luna trecuta in procesul pe care i l-a intentat vicepresedintele Parlamentului European, agentul Laszlo Tokes, a ramas definitiva si irevocabila. Este un cadou bun pentru toata presa romana, si nu numai. Detalii la Ziaristi Online: Laszlo Tokes a pierdut procesul cu jurnalistul Florin Budea. Vicepresedintele Parlamentului European ramane “Angajatul Securitatii”. Sentinta, eliberata de Judecatoria aflata in Oradea chiar la capatul strazii Eminescu – jurnalistul si romanul absolut – si ramasa definitiva, conform Just.ro, este pusa la dispozitie ca document, pentru toti ziaristii liberi, pe site-urile lui Florin Budea si Victor Roncea.
  19. 11 noiembrie 2010: Vicepreşedintele PC Bogdan Diaconu a prezentat, joi, o serie de documente care ar dovedi că vicepreşedintele PE Laszlo Tokes a colaborat cu Securitatea şi i-a cerut acestuia să demisioneze, iar Parlamentului român să ancheteze modul în care CNSAS l-a absolvit pe Tokes de suspiciunile de colaborare. (da, râde hârb de oală spartă – partidul turnătorului cu patalama la Securitate cere anchete): În sprijinul acuzelor sale, vicepreşedintele PC a prezentat trei documente despre care a spus că unul reprezintă o declaraţie dată Securităţii la 11 septembrie 1975, prin care actualul episcop reformat îşi făcea mea culpa pentru comportamentul său din timpul studenţiei. Cel de-al doilea ar fi un angajament al lui Tokes semnat de către acesta pe 19 noiembrie 1982. Al treilea este o notă informativă. Prin declaraţia din 1975, Tokes se angaja faţă de Securitate să nu mai întreprindă acţiuni ostile regimului. „Prin prezenta declaraţie  recunosc în mod sincer că, în perioada anilor 1971-75, timp în care am urmat Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar din Cluj-Napoca, nu întotdeauna am avut o comportare corectă care de către unii a fost interpretată ca fiind naţionalist-şovină şi ostilă regimului. (…) Mă angajez ca pe viitor să fiu un cetăţean loial regimului din RSR, să mă abţin de la fapte şi acţiuni ostile şi să previn şi pe alţii să comită asemenea acţiuni sau fapte”, se arată în respectivul document. Bogdan Diaconu susţine că Tokes a semnat un angajament explicit faţă de Securitate la Dej, în 1982, când poliţia politică a regimului comunist a aflat că pastorul a publicat un articol în străinătate, în revista „Ellenpontok”, articol pe care autorităţile române l-au interpretat ca ostil regimului. După o nouă mea culpa, Tokes s-ar fi angajat să aducă la cunoştinţa organelor de securitate toate datele şi informaţiile ce le vaobţine şi „care pot ajuta la clarificarea aspectelor legate de redactarea, editarea şi difuzarea revistei Ellenpontok sau a altor probleme ce interesează securitatea statului român”. Nota informativă prezentată de către Diaconu este relatarea despre o serie de întâlniri a studenţilor la teologie reformată din Cluj, organizate de către doi bursieri din Olanda, soţii Klaus şi Ida Eldesing, în perioada 1972-1974. „De circa trei ani am fost şi eu invitat respectiv prezent, ocazie cu care se citea câte un text din Biblie şi în continuare se medita, se ruga şi se purtau discuţii teologice pe marginea textului de către cei prezenţi. Subsemnatul constatând că pretinsa coeziune în Dumnezeu pe care urmărea Ida prin aceste întruniri nu constituie altceva decât o activitate de îndoctrinare mistico-religioasă a studenţilor participanţi, m-am abţinut de la a mai lua parte, îndepărtându-mă de conceoţiile lor”, se arată în textul prezentat de Diaconu. Documentul conţine şi o listă cu cei care au fost prezenţi la aceste întâlniri şi o menţiune a unor alte întruniri religioase organizate de către un profesor, la care erau invitaţi studenţii săi. Pentru a susţine veridicitatea documentelor prezentat, Diaconu a distribuit copii ale documentelor olografe însoţite de o scrisoare recentă a lui Tokes către Asociaţia Judeţeană de Fotbal Bihor pentru a putea fi comparat scrisul lui Tokes cu cel de pe documentele de la Securitate. „Cerem urgent retragerea de către preşedintele Traian Băsescu a decoraţiei oferite lui Laszlo Tokes, Steaua României în grad de cavaler, retragerea sprijinului politic şi excluderea lui din UDMR, înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă a CNSAS care să verifice modul de analiză al dosarului lui Laszlo Tokes pentru că CNSAS, în 2007, a dat decizie de necolaborare cu Securitatea şi lămuriri din partea CNSAS pentru această decizie. Nu în cele din urmă, cerem demisia lui Tokes din Parlamentul European”, a declarat Diaconu, joi, în cadrul unei conferinţe de presă. În 2007, episcopul a fost audiat de CNSAS în vederea stabilirii dacă acesta a colaborat sau nu cu Securitatea. Cu o majoritate de voturi s-a decis că Tokes nu a colaborat cu Securitatea.  Împotriva lui Tokes au fost formulate mai multe acuze de colaborare, culminând cu publicarea în presă a unui presupus angajament al acestuia, document pe care CNSAS nu l-a considerat fondat, întrucât nu fusese semnat. Episcopul a declarat în mai multe rânduri că se încercase racolarea sa şi că a refuzat. Europarlamentarul a povestit într-un interviu în 2001 cum a fost anchetat de Securitate în anii 70 şi că i s-a dictat un text de către Securitate pe care l-a scris de mâna, dar dându-şi seama că este o tentativă de racolare, nu a mai semnat hârtia.
  20. (16 aprilie 2010): Tokes acuza 24 de preoti reformati ca au fost informatori ai Securitatii.
  21. (09 aprilie 2010): Tokes sustine ca fostul sau cumnat si-a falsificat o adeverinta de la CNSAS. Laszlo Tokes si-a denuntat cumnatul de colaborare cu Securitatea. (Este vorba despre fratele fostei soții. Între Tokes Laszlo si aceasta s-a consumat un divort extrem de urât: Divorțul murdar al lui Tokes Laszlo: infidelitățile pastorului-Casanova; Laszlo Tokes in divort! Edith: M-a terorizat psihic si m-a inselat cu multe – asta explică „fixația” lui Laszlo Tokes față de cumnatul său).
  22. (12 martie 2010): Tokes sustine ca a fost turnat la Securitate de fostul sau cumnat. Europarlamentarul Laszlo Tokes a dezvaluit, vineri, in cadrul unei conferinte de presa la Oradea, ca a fost turnat la Securitate de fostul sot al surorii sale, medicul Bartha Tibor Zoltan, care in prezent traieste la Budapesta.
  23. (12 iunie 2009): Laszlo Tokes si-a denuntat cumnatul de colaborare cu Securitatea (o fixație care revine anual)
  24. (27 ian. 2009): Laszlo Tökes, în atenţia Securităţii. Încă de la începutul anului 1989, pastorul reformat de origine ma­ghiară Laszlo Tökes, din Timişoara, s-a aflat în atenţia Securităţii. Prezentăm în continuare un extras dintr-un documentat intitulat „Nota Informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu de către departamentul Securităţii Statului”. Cine era Tökes Laszlo. Domnul Tökes Laszlo, născut la 1.04.1952 în Cluj, fiul lui Istvan şi Eli­sa­beta, preot reformat, este absol­vent al Institutului Teologic Protestant din Cluj şi a domiciliat în Ti­mi­şoara, Strada Tomitei Cipariu nr. 1. Încă din perioada studenţiei, domnul Tökes Laszlo a polarizat în jurul său diferite elemente cu idei şi concepţii naţionalist-iredentiste, a iniţiat tot felul de intrigi în rândul colegilor, îndemnându-i totodată să nu participe la cursuri, întrucât oricum sunt «predestinaţi să oficieze numai la ţară, lăsând să se înţeleagă că doar el este chemat să slujească la oraş». Pe timpul cât a oficiat în calitate de capelan la parohia reformată din oraşul Dej (1977-1984), sub acope­rirea activităţilor cultice, a iniţiat diverse acţiuni de fanatizare naţio­nalistă a unor tineri maghiari, a conceput împreună cu tatăl său mai multe scrisori cu conţinut calomniator la adresa episcopului Nagy de la Cluj, în vârstă de 80 de ani, cu sco­pul de a-l determina să demisioneze pentru a-i lua locul, a întreţinut o atmosferă de intrigă şi certuri cu protopopul Laposi Iosif şi doamna Să­lăjan Ana, aceasta din urmă acţio­nându-l în judecată pentru jignirile şi injuriile aduse. În aceeaşi perioadă, din mai multe scrisori adresate Consiliului Dirigent al Eparhiei Reformate din Cluj de preotul Molnar Istvan şi doamna Varga Ka­rolyne din Dej, precum şi de doamna Nagy Gizzela din Cluj, rezultă că Tökes Laszlo «a încălcat legile bisericeşti» şi prin atitudinea sa «a subminat comunitatea reformată», adu­când-o în prag de «destrămare». De asemenea, deve­niseră de notorietate publică chefurile organizate de cel în cauză şi relaţiile sale cu numita Kerekes Erika, care au nemulţumit pe credincioşi. Ca ur­ma­re, Comisia de disciplină de pe lângă Eparhia reformată Cluj l-a pe­depsit cu «mustrare scrisă», iar în cele din urmă l-a suspendat din funcţie, mutându-l la o parohie din judeţul Mureş. Apreciind măsurile luate împotriva sa ca nelegale, Tökes Laszlo a refuzat să se prezinte la noul loc de muncă, s-a au­todeclarat «şomer bisericesc» şi a de­­clanşat o serie întreagă de certuri şi pro­­cese cu conducătorii Bisericii Re­for­­mate, aspect exploatat atât de le­gă­turile lui din exterior, cât şi de posturile de radio Europa Liberă şi Kossuth, care i-au organizat o largă pu­blicitate. Pentru a pune capăt atmosferei create, la 1.06.1986 Eparhia reformată din Cluj recunoaşte domnului Tökes Laszlo cei doi ani nelucraţi ca vechime în muncă şi îl repartizează ca ajutor al preotului Paiker Leon, de la Parohia reformată din Timişoara, aflat în pra­gul pensionării. Aşa cum rezultă dintr-o scrisoare a doamnei Paiker, după ce s-a prezentat la post, Tökes Laszlo «l-a şicanat tot tim­­pul pe soţul său», contribuind astfel la «agravarea bolii şi decesul acestuia», lucru recunoscut de altfel şi de Tökes, care a afirmat într-un cerc restrâns că «a avut şi el grijă ca Paiker Leon să plece», considerându-se oarecum «vinovat de moartea acestuia». Sub motivul renovării bisericii reformate din Timişoara, Tökes Laszlo adună de la credincioşi diferite sume de bani, din care îşi cumpără un auto­tu­rism şi repară imobilul în care locuia. Dintr-o reclamaţie adresată episcopului de Oradea rezultă că, pentru o lucrare de renovare a bisericii, Tökes Laszlo ar fi plătit suma de 40 mii lei, dar în acte a trecut 50 mii lei. Din aceeaşi reclamaţie mai rezultă că Tökes Laszlo a intrat în condiţii destul de dubioase în posesia unor bunuri donate bisericii de un avocat, promi­ţând pentru acesta «slujbe întru măre­ţia domnului şi laude credincioşilor». Referindu-se la activitatea şi comportarea preotului Tökes Laszlo, într-un interviu luat în 1989 domnului Papp Laszlo, episcop de Oradea, de către postul de radio Kossuth se menţionează că «Tökes Laszlo şi-a neglijat datoria de preot şi i-a instigat pe credincioşi, în loc să-i unească». După părerea episcopului, încălcarea canoanelor bisericeşti de către preotul Tökes Laszlo s-ar datora «nebuniei de care acesta suferă», manifestată prin «dorinţa nestăvilită de a atrage atenţia asupra sa». În finalul interviului, înaltul prelat a sugerat preotului Tökes Laszlo că «dacă nu se simte bine» în România, «să se mute în Ungaria sau în Canada, unde trăieşte fratele său». Păreri asemănătoare a exprimat şi preotul Attila din Moşniţa, care afirmă că Tökes Laszlo „este paranoic”, de­oarece prin „săpăturile lui” a alungat pe toţi presbiterii de la biserica reformată din localitate şi a lovit în foştii săi prieteni cu „bârfe şi ameninţări”, fiind susţinut de „presa maghiară şi noile grupări politice din Ungaria”. În cursul anului 1989, doamna Tökes Edith, soţia domnului Tökes Laszlo, a primit mai multe anonime prin care i se aduceau la cunoştinţă aventu­rile soţului său cu Kerekes Erika din Dej, Orban Szofia din Miercurea-Ciuc şi alte femei din Timişoara şi Dumbrăviţa. La rândul său, domnul Dan Erzsebet din Timişoara afirmă că domnul Tökes Laszlo, supranumit „diavolul Laszlo”, se „distrează pe banii credincioşilor”, pe care îi cheltuie prin localuri cu diferite femei, nu manifestă grijă faţă de bunurile bisericii şi din această cauză au dispărut în condiţii misterioase „un potir, două căni folosite la botezuri şi o tavă”. Analizând activitatea şi comporta­rea preotului Laszlo Tökes, Consiliul Presbiteriului Parohiei Reformate Ti­mişoara constată la 14.09.1989 că acesta nu a slujit în ideea păcii şi supune­rii, a dezinformat centrul episcopal, s-a împotrivit controlului financiar şi a refuzat transferul la Parohia din jude­ţul Sălaj. Ca urmare, Consiliul a propus sus­pendarea din funcţie a celui în cauză. Situându-se în continuare pe o poziţie naţionalistă şi mai ales iredentistă, în cursul anului 1989, Tökes Laszlo şi-a intensificat activitatea pe aceas­­tă linie, îndemnându-i pe cei cu vederi asemănătoare să „facă ceva pentru Transilvania, chiar contra sta­tului” şi, dacă este posibil, să acţioneze „în aşa fel încât să arate loialitate şi prietenie oficialilor, să-i convingem că nu le suntem duşmani, dar să lucrăm din umbră”. În acest context se înscrie şi campania antiromânească declanşată de posturile de radio Europa Liberă şi Kossuth, bazată în cea mai mare parte „pe materialele incitatoare şi nereale tri­mise de Tökes Laszlo”. Referitor la familia din care provine preotul Tökes Laszlo, este de menţio­nat faptul că tatăl său, Tökes Istvan, preot reformat, fost vicar episcopal şi redactor-şef al revistei Foaia reformată, în prezent pensionar, este o personalitate cultică cu prestigiu în ţară şi străinătate. În anul 1981 a încercat fără succes să scindeze cultul reformat din România şi să creeze o disi­denţă pe fond politic. Sora sa Ana, de profesie medic ginecolog, s-a compromis datorită relaţi­i­lor intime cu preotul Szocs Geza şi doctorandul palestinian Maunen, atitudine dezaprobată de părinţii acesteia. De fapt, o poziţie asemănătoare au adoptat şi faţă de căsătoria domnului Tökes Laszlo cu doamna Joo Edith, toţi membrii familiei refuzând să fie naşi. Anterior căsătoriei (15 decembrie 1985), domnul Tökes Laszlo i-a repro­şat viitoarei soţii că „ar fi trăit şi cu fratele său Andras”, homosexual şi „agent al securităţii”. Prin şantajarea fratelui său, Tökes Laszlo a reuşit să cunoască orice acţiune iniţiată împo­triva sa de fostul organ de represiune comunistă. Un alt frate al său, Istvan, inginer în vârstă de 50 de ani, în 1968 a rămas ilegal în Occident, devenind un membru activ al emigraţiei ma­ghiare din Canada. (Comisia senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989. Conform adresei nr. 323483/09.04.1992)
  25. Revoluţionarii timişoreni au făcut ce a spus popa, nu ce a făcut el.
  26. (02 noiembrie 2001) Marius Mioc în Dialog cu László Tőkés. “Securitatea a venit, eu aveam ca preot relaţia mea normală de toate zilele cu oficialităţile bisericeşti, cu protopopiatul din Dej respectiv cu episcopia din Cluj, dar ancheta de amploare din 1983-84 de cîteva luni, cu anchete fără sfîrşit a fost făcută de securitate. A mai fost o anchetă de amploare în legătură cu cercul biblic şi activităţile mele culturale. În această anchetă au fost interogaţi peste 100 de tineri şi părinţii lor şi colegii mei în aceste activităţi, profesori, prieteni, medici.” Apoi zice: “Încă din timpul studiilor teologice am avut ocazia să experimentez omniprezenţa securităţii. La o oră de seminar la care se dădea examenul din predică, am propăvăduit cuvîntul Domnului pe baza unui verset dintr-o scrisoare a apostolului Pavel care spune că ţara noastră nu este pe pămînt ci în ceruri, cam aşa spune acest text. Această predică de-a mea a fost comunicată securităţii. Nu eu alesesem textul, textul a fost prescris de profesor. La o investigare în 1975 la Braşov am fost tras la răspundere pentru cele scrise şi spuse în această predică. Era cam caraghios, este pur şi simplu insinuare să găsească într-o astfel de predică elemente iredentiste privind ţara – unde ne este ţara.”
  27. (de la Marius Mioc): Înregistrare video cu Laszlo Tokes din 2001 vorbind despre acest subiect (cea de mai sus): La întrebarea mea dacă i s-a propus să devină informator al securităţii, Laszlo Tokes a răspuns: “În 1975 încă în prima etapă cînd am umblat în postul meu din Braşov, a venit un securist din Cluj, s-a prezentat ca fiind Onac. O zi întreagă, sau două zile, o zi şi o noapte, m-au ţinut la securitate pînă noaptea, dacă îmi aduc aminte bine după masă m-au invitat, m-au dus de fapt la securitatea din Braşov. Ziua a 2-a toată ziua am fost la securitate, şi în ambele zile abia seara am ajuns acasă. Nu m-au agresat, m-au ameninţat, au folosit metode diverse, de îmbiere, de ameninţare, de ademenire, o gamă largă de metode psihice. La urma investigaţiilor, spre a doua zi seara au cerut să scriu un angajament. Sincer să vă spun în vocabularul meu de atunci nici nu a existat cuvîntul de angajament. A început să dicteze iar eu în cursul scrierii mi-am dat seama ce se pregăteşte, cînd a spus că sub pseudonim László, Vasile Braşoveanul dacă mi-aduc aminte bine… Atunci m-am gîndit cum să procedez şi să am timp pentru această decizie am scris mecanic tot textul pînă la ultimul punct. Cînd a spus “ia semnează!”, pînă atunci am avut destul timp să hotărăsc să nu semnez. Şi atunci au început strigăte, ameninţări, a ridicat glasul, a încercat tot ce putea, dar nu m-am lăsat şi n-am semnat. Din aceasta a ieşit toată povestea. Dacă cunoaşteţi cazul veţi observa că la prima publicare a angajamentului nu există semnătura mea dar după doi ani cînd iarăşi au publicat au falsificat semnătura mea”. Ulterior interviului cu Laszlo Tokes am găsit în revista “Tinerama” publicate nişte informări pe care Tokes le dăduse securităţii. Nu ştiam de aceste articole din “Tinerama” în momentul dialogului cu Tokes, de aceea nu l-am întrebat direct despre ele în acest interviu. Reproduc mai jos şi facsimilele publicate de “Tinerama” din 2-8 noiembrie 1994. Primul dintre ele nu este o turnătorie, în ciuda titlului afişat de ziar, fiind doar un angajament că va fi un cetăţean loial şi că este conştient că în trecut nu întotdeauna a avut o comportare corectă, unii interpretînd comportarea sa ca naţionalist-şovină. Al doilea document se referă la o informare despre cetăţeni străini care, scrie Ioan Itu în revista “Tinerama”, au fost expulzaţi după declaraţiile lui Tokes. Mai sînt pomeniţi în declaraţie şi unii cetăţeni români de obîrşie maghiară. (Vorbeşte şi despre 1975).
  28. Gheorghe Raţiu: “Revoluţia de la Timişoara a fost declanşată de 100 de diversionişti antrenaţi în Ungaria” „Scenariul presupunea însă crearea unui fals conflict în jurul patorului Laszlo Tokes, dovedit de securitate ca fiind agent al serviciilor secrete ungare. Cel care l-a transformat pe Tokes în vicitimă a securităţii a fost un alt agent al ungurilor, spune Raţiu, episcopul Papp Laszlo.”
  29. Colaboratori ai Securitatii RSR si RPU “albiti” de Coalitia pentru un Parlament Curat-Murdar. „Cu toate ca o instanta de judecata bucuresteana a atestat colaborarea lui Tokes cu Securitatea, in 2001, chiar in acelasi an, dupa cum informeaza ziarul timisorean „Agenda Zilei” din 17 decembrie 2001, „László Csendes, membru al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii], a subliniat ca episcopul László Tokés a primit din partea instantei romanesti certificatul numarul 1 care atesta ca nu a colaborat niciodata cu Securitatea”.”
  30. Deconspirarea lui Laszlo Tokes in presa centrala dateaza din anii ’90. In saptamanalul “Tinerama”, Max Banus si Ioan Itu sunt primii care i-au publicat la Bucuresti si Angajamentul si cateva Note informative, de care, insa, CNSAS nu a tinut cont. Posibil ca tocmai de aceea Laszlo Tokes a insistat sa-l dea in judecata pe ziaristul oradean, pentru a castiga procesul in provincie, chiar in orasul fostului sau scaun” episcopal, si a se prevala in viitor de o noua hotarare pentru a-si spala trecutul. O sa reproducem din “Tinerama” anilor ’90 cateva randuri, edificatoare: “Pro forma:  S-au identificat si facut publice documentele esentiale care dovedesc ca Laszlo Tokes, la 11 septembrie 1975, lasa  judecatii istoriei urmatoarea consemnare olografa: “Constient de faptul ca prin atitudinea si comportarea mea am adus atingere securitatii statului  ma angajez  ca pe viitor sa fiu un cetatean loial regimului din R.S.R.”. De facto:  Informatorul “Laszlo Kolozsvari“ a furnizat informatii in temeiul carora anumite persoane, inclusiv cetateni ai altor state ( Klass Eldering, Ida Eldering, Lajos Gudor, Ioszef  Demeter, Laszlo Ferenczi, Sandor Farkas, Ioszef Otvos, Tamas Jenci, Noemi Szebeni, Laszlo Vetesi, Sandor Gede s.a.) au facut obiect al unor masuri de prevenire a activitatilor de natura a prejudicia securitatea statului roman”. (“Tinerama”, nr.210, 21-27 decembrie 1994, director Max Banus). In luna noiembrie a anului trecut “Cotidianul” a publicat o documentare in extenso a Cazului Tokes, in care se afirma ca a fost si informator al Securitatii si agent strain, pasibil de pedeapsa pentru tradare. Si cu toate acestea, “Cotidianul” nu a fost dat in judecata.
  31. Asa cum bine a observat si jurnalistul Florin Budea, la fel de grav este ca, astazi, actualul vicepresedinte al Parlamentului European, se preteaza la uzitarea de falsuri in instanta, prezentand documente inventate si, potrivit altor surse din instanta oradeana, aducand drept o “dovada” in sprijinul sau prima hotarare din procesul cu jurnalista britanica Alison Mutler, de la Judecatoria Bucuresti, favorabila lui Tokes dar fata de care Associated Press a facut recurs castigand procesul in instanta superioara. (Dupa ce, inca din 1991, jurnalistul Ion Cristoiu scria intr-un editorial din Expres Magazin ca “Sunt acum destul de multe date care ne fac sa banuim ca el (Laszlo Tokes) a fost creat de Securitate de la prima pana la ultima piesa”, in martie 1995, jurnalistul Ioan Itu publica in revista Tinerama chiar angajamentul de Securitate a lui Tokes Laszlo. In 1998, jurnalista Associated Press Alison Mutler publica un material despre colaborarea lui Tokes cu Securitatea, prezentand inclusiv unul dintre cele doua angajamente ale acestuia.)
  32. Iata Stire AP din Nov. 6, 2001, in original: The Associated Press wins libel case filed by ethnic Hungarian bishop. BUCHAREST, Romania (AP) _ The Associated Press has won a libel case brought by a cleric whose opposition to former dictator Nicolae Ceausescu sparked the 1989 anti-communist revolution. The Bucharest Tribunal acquitted AP correspondent Alison Mutler and the AP on charges of libel, and ordered that no damages be paid to Bishop Laszlo Tokes, an ethnic Hungarian who had sued the news cooperative over a story from June 1998. Monday’s ruling is final. Tokes filed suit after the AP reported about a statement from him saying he had been forced to collaborate with the feared secret police, the Securitate, during the communist regime. Tokes did not deny having made written statements to the Securitate but took issue with what he said was the implication of the report that his actions were harmful to others. The outcome was widely hailed by the media in Romania, where press freedom is fragile. Although hundreds of libel cases are filed every month, this was the first to involve an international news organization. “It is a landmark decision at home and abroad … a natural decision which corresponds to international legislation regarding freedom of expression,” the Romanian daily Ziua said Tuesday. In March, a lower court acquitted Mutler and the AP of libel but ordered 700 million lei (dlrs 22,000) to be paid to Tokes as moral damages. The ruling was criticized by Western observers and the Romanian media, who feared it could lead to a restriction of press freedoms. “The AP was always convinced that its coverage was accurate and fair. We are gratified to be supported in this by the Romanian court,” said Stephen H. Miller, AP’s Berlin-based chief executive for operations in Central and Eastern Europe. No reaction was immediately available from Tokes, who is bishop of the Reformed Church and the honorary chairman of the party that represents the interests of Romania’s 1.6 million ethnic Hungarians (UDMR).
  33. Dupa cum este foarte clar, atat corespondentul Associated Press, Alison Mutler, cat si agentia de presa au fost achitati de acuzatia de calomnie. Totodata, reiese foarte clar ca Tokes nu a mai putut evita adevarul si, la confruntarea cu documentele depuse la Dosar, a fost silit sa admita ca a scris Note informative pentru Securitate. Ce mai observam? Ca prima hotarare, a Judecatoriei, prin care Alison era achitata dar Agentia era obligata sa plateasca “daune morale” de 700 milioane lei (70.000 de azi) a fost criticata de observatori externi, care se temeau ca aceasta decizie judecatoreasca ar putea duce la restrangerea libertatii presei in Romania. Cu toate acestea, Laszlo Tokes revine dupa 10 ani, de data aceasta dintr-o functie si mai inalta decat aceea de presedinte de onoare al UDMR, si incearca sa dea o noua lovitura libertatii presei din Romania. Absurdul situatiei – probabil necunoscuta inca la nivelul Parlamentului European – este ca acum, in noua sa incercare de a-si albi trecutul, ataca presa din pozitia celui care ar trebui sa o apere, ca garant al libertatii de expresie la nivel european.
  34. In 2001, cand a pierdut primul proces, Tokes lasa sa se inteleaga pe la colturi ca de vina sunt regimul Iliescu si justitia corupta romaneasca, tributara Securitatii. Pana nu demult, Laszlo Tokes acuza tot Securitatea de raspandirea informatiei ca se afla in curs de divort, contestand-o vehement. Astazi, toata mizeria casniciei sale ratate, in care si-a inselat si terorizat sotia cu brutalitate, in calitate de “pastor”, a devenit publica, odata cu cererea de divort a doamnei Edith Tokes. Oare pe cine va mai invinovati Tokes cand va pierde si acest proces de presa, in conditiile in care la putere in Romania este formatiunea reprezentativa a maghiarilor si aliatul sau fidel, PD-L? Tot Securitatea? Jurnalistul Florin Budea a fost militar in termen in perioada revolutiei. Si-a pus viata in joc pentru apararea “idealurilor revolutiei”, ulterior confiscate, de agenti ca Tokes si Iliescu. Astazi arma sa este scrisul liber. Laszlo Tokes, “eroul-spion”, vrea sa-i confiste si aceasta libertate.
  35. AP Wins Libel Trial Against Romanian Bishop.
  36. Laszlo Tokes admits links with Communist secret service
  37. Erdélyi Napló „Miközben a Tőkés László elnökölte Erdélyi Magyar Nemzeti Tanács még nem ….. că avea două biblii şi o scrisoare de la TOKES LASZLO din Dej prin care acesta se … pe motiv că acesta ar fi suspectat ca informatorul organelor de securitate (linkul nu se mai activeaza, aceasta este doar urma in lasata in spatiul virtual)
  38. TITKOSSZOLGÁLATI ANYAGOK. „FARKAS” jelentése (09.6.1983): „În ziua cînd a fost la Matei ofiţerul care l-a vizitat la domiciliu îi era frică să nu-l caute în servietă că avea două biblii şi o scrisoare de la TOKES LASZLO din Dej prin care acesta se adresa tuturor parohiilor din judeţ şi le cerea părerea dacă au suficiente calendare, cărţi şi materiale propagandiste şi de ce nu acţionează cu toţii de a cere de la episcopie mai multe materiale de această natură.” „FARKAS” jelentése  (1851/0060/1.09.81.): „Sursa vă informează despre faptul că la protopopiatul reformat din Dej urmează să se ţină o şedinţă în memoria lui [törölve] cu care ocazie se va prezenta o lucrare cu caracter istorico-religios de către  [törölve]  din jud. Cluj. Acest preot va fi ajutat de preotul  [törölve] din Dej care îi va pune la dispoziţie material de bibliografie, printre acestea aflîndu-se şi o lucrare intitulată: „BETHLEN GABOR EMLEKE” scrisă de istoricul maghiar MAKAI  LASZLO în anul 1980 şi primită  din străinătate de o cunoştinţă a lui [törölve] . Cartea în prezent se află la [törölve]  şi urmează ca după pregătirea lucrării să-i fie dată şi sursei. În cadrul unor discuţii cu [törölve]  am mai aflat că acesta este la curent cu evenimente petrecute la locul Sfînta Ana, unde a fost prezent după acestea şi fratele său din Cluj-Napoca [törölve] (inginer). Asupra cărţi respective se păstrează o discreţie din partea lui [törölve]  pentru a nu se afla de existenţa ei.” „Nota ofiţerului: Nota se referă la [törölve]  preot în municipiul Dej, lucrat prin d.u.i. de Sec. municip. Dej, pentru activitate naţionalist-iredentistă. Raportez că istoricul maghiar MAKAI LASZLO − are lucrări istorice care cuprind idei contrare adevărului istoric despre formarea şi continuitatea poporului român. Sarcini − Să stab. proprietarul cărţii susmenţionate, persoanele care au studiat-o, conţinutul acesteia şi dacă [törölve] mai deţine şi alte materiale de ac. natură.” „FARKAS” jelentése (1851/0045/12.XI.1982): „A început să-mi relateze că are lucruri interesante de spus dar nu poate faţă de cei prezenţi şi anume a fost chemat la securitate şi întrebat de unele aspecte din activitatea lui în ţară şi străinătate. A spus că îi pare bine că întrebările puse s-au referit la probleme de care nu-i este frică că în unele privinţe sînt greşiţi informaţi şi din această cauză a stat liniştit însă îi pare bine că nu se ştie despre ajutoarele pe care le primeşte din străinătate şi legăturile pe care le are în acest sens, atenţionînd şi pe sursă să nu spună nimic în legătură cu acest aspect în cazul dacă va fi întrebat.” „Faţă de sursă pe la sfîrşitul lunii dec. mi s-a plîns că  a fost anchetat de securitate în legătură cu relaţiile pe care le are scriitorul Szocs Geza şi că ce date şi aspecte din cadrul bisericii reformate  i-am dat acestui scriitor pentru a fi publicate în „Ellenpont” Tokeş a spus că a negat orice contribuţie de-a lui la „Ellenpont” dar pe scriitorul Szocs Geza l-a cunoscut de mult timp şi întreţine relaţii de prietenie cu el, în cadrul căror s-a mai discutat probleme referitoare la activitatea religioasă, dar personal nu a scris nici un articol. Îmi spunea că securitatea a arătat o fotografie în care el se află în anturajul lui Szocs şi a unei femei, despre care atît Szocs cît şi Tokeş a declarat că ar fi o prietenă a scriitorului, însă sursei Tokeş i-a spus că femeia respectivă a venit la Dej împreună pentru a lua legătura şi a-l cunoaşte pe preotul Herman Janoş din Fîntînele, dar aflînd că condiţiile de deplasare sînt mai grele aceştia au renunţat. Se pare că numai femeia a intenţionat să ia legătura cu Herman Janoş, Szocs urmînd să aştepte la Dej, deoarece prezenţa lui ar fi suspectă în satul Fîntînele. Între Tokeş şi Herman Janoş există o prietenie mai nouă.” „Întrebîndu-l pe Tokeş că de ce sprijină poziţia lui  [törölve] şi de ce atacă Episcopia în diverse scrisori pe care le redactează în prezent, în conţinutul cărora susţine ideea că episcopul este numit de stat şi nu ales, mi-a răspuns că e o răzbunare din partea lui pentru faptul că cercetează să ia legătura cu „Ellenpont” a pornit de la Episcopie, care ar fi dat date despre el.”
  39. TABEL NOMINAL al OFIŢERILOR DE SECURITATE care au activat în urmărirea personelor din cadrul Bisericii Reformate şi a celor cu care aceştia au venit în contact