Camelia Misirianțu e de profesie farmacistă, dar de vocație vindecătoare de trupuri și de suflete. Și-a dorit mereu să cunoască și să lucreze cu oamenii, să le înțeleagă și să le trateze suferințele, iar în acest sens a studiat farmacia, care, însă, în scurt timp a înțeles că nu dă rezultatele scontate de ea, Camelia ajungând ca farmacistă să cunoască mai mult chimia, decât ceea ce își dorea a cunoaște cu adevărat, chimia interumană și alchimia spiritului omenesc, adevăratul panaceu vindecător și aducător de liniște și de armonie.
Când metodele clasice studiate în facultate nu au mai dat roade, din punctul ei de vedere, și-a îndreptat atenția spre diverse alte sisteme de vindecare alternativă și de dezvoltare personală, precum Reiki, Theta Healing, Munay Ki, Access Consciousness, Şcoala Ancestrală a Nemuririi, Human Design şi Cheile Genelor. După ce a studiat, experimentat și integrat în ființa sa aceste cunoștințe-moduri de viață, își dorește în prezent să îi susțină și pe ceilalți în procesul uneori dificil de regăsire de sine, deoarece consideră că starea de sănătate, de bine și de fericire e puternic influențată de alinierea omului cu adevărul interior, cu scânteia sa divină și de menținerea unor gânduri, atitudini, emoții și sentimente armonioase.
Redescoperirea magiei vieții și a propriei esențe de bucurie, creativitate și iubire
Pentru a facilita acest proces pentru cât mai multe persoane, a conceput un atelier, pe care l-a numit ,,Reîntoarcerea la propria esență”, care se desfășoară săptămânal, într-o locație aflată aproape de centrul Clujului. La început hobby, apoi vocație, acum preocupările spirituale ale Cameliei tind să devină profesie:
,,Sunt femeie, mamă, soţie, copil, angajată, antreprenoare, gospodină, farmacistă, terapeut holistic, consilier de dezvoltare personală, şi totuşi, «Cine sunt eu?». Evident, această călătorie nu se termină niciodată, deoarece în momentul în care ajungi să spui «Asta sunt eu!», viaţa vine să îţi demonstreze că nu ai ajuns la destinaţie. Şi bine face! Altfel ne-am plictisi amarnic. Din nevoia de a găsi un răspuns la această întrebare, am început să intru în contact cu diverse sisteme de vindecare alternativă care, în timp, s-au dovedit a fi şi căi de autocunoaştere şi autodezvoltare. Am citit, am exersat, m-am enervat, am aplicat şi am trăit frustrarea, am râs şi am plâns, m-am confruntat cu umbrele pentru a zări lumina, toate astea pentru a pătrunde mai profund în interiorul Fiinţei mele, pentru a găsi şi a începe să şlefuiesc diamantul care zăcea ascuns în mine.”
Entuziastă, plină de energie, de efervescență și de optimism, Camelia dorește să participe acum activ la înflorirea tuturor acelora care se simt inspirați și atrași de mesajele cursurilor ei. Își dorește să vadă oameni fericiți, radianți și liberi, visează la o lume plină de iubire, de creativitate și de bucurie, și nu doar visează, ci își trăiește și viața ca pe un vis:
,,Sunt convinsă că avem toate resursele pentru a construi o astfel de lume, atâta timp cât ne unim forţele şi acţionăm dintr-un spaţiu de autenticitate! Aşadar, «Reîntoarcerea la propria esenţă» este o călătorie de ieşire din tipare, de depăşire a zonei de confort, de aventurare în necunoscut şi de descoperire a spaţiului de dincolo de minte. Este o invitaţie de conectare la adevărul nostru interior şi de asumare a responsabilităţii pentru trăirea propriului vis, de redescoperire a magiei vieții.”
A venit la Cluj pentru că, printre altele, îi plăcea de un tip care era aici la facultate
Camelia e originară din Brașov, ajungând la Cluj ca studentă la Farmacie, în 2003. A ales Clujul din motive dintre cele mai diferite și mai simpatice: pentru că era cea mai faimoasă facultate de farmacie din țară, pentru că îi plăcea de un tip care era aici la facultate, pentru că voia să plece cât mai departe de casă pentru a simți gustul aventurii de a trăi departe de părinți ,,și Bucureștiul era prea aproape”.
La Cluj i-a plăcut specificul vieții de student și faptul că, în sfârșit, stătea în centrul unui oraș mare, pentru că, fiind din Săcele, județul Brașov, întreaga perioadă a liceului a trebuit să facă naveta din Săcele până la Brașov, unde era elevă la Colegiul Andrei Șaguna. În primul an de facultate, firea sa caldă și strălucitoare a resimțit însă acut lipsa soarelui din orașul gri în care ajunsese (,,Din noiembrie până prin martie aproape nu am văzut soarele deloc la Cluj, am zis că mă dau cu capul de toți pereții!”) și i-au lipsit pădurile, munții și aerul Brașovului.
,,Industria farmaceutică nu vindecă, ci susține boala”
În alegerea facultății a oscilat foarte mult între psihologie, medicină, farmacie, pentru că dorința ei și scopul final al studiilor era cunoașterea omului. A ales într-un final farmacia, pentru că nu îi plăceau spitalele și pentru că a considerat acest domeniu mai curat decât medicina și unul în care încă mai este multă cercetare de făcut. Însă a realizat ulterior că industria farmaceutică nu vindecă, ci susține boala, pentru a se putea autosusține financiar, la modul cronic:
,,Eu am zis că bomba biologică e cea mai tare, așa că e mai bine să fiu într-o industrie de vârf”, explică Camelia, glumind. ,,Tot timpul e de lucru în domeniul sănătății, au fost tot felul de motive pentru care am ales farmacia; mi-am dorit foarte mult să ajung să cunosc omul, dar am ajuns să cunosc multă chimie. Am vrut enorm să contribui la sănătate, să înțeleg ce îi menține pe oameni sănătoși, să îi ajut să fie mai fericiți. Încet-încet mi-am dat seama că nu reușesc să fac asta cu farmacia, pentru că e o industrie care susține boala, un om, cu cât înaintează în vârstă, folosește tot mai multe medicamente – ideea e să îl menții pe cronic, să ai vânzare continuă de medicamente. Eu am lucrat puțin în farmacie și nu am putut să continui să lucrez pentru că efectiv mi se făcea rău când vedeam câți bani dădeau oamenii pe medicamente și tot erau triști și bolnavi și majoritatea rămâneau și mai săraci. Am ajuns la concluzia că medicamentele nu rezolvă cu adevărat bolile. Le rezolvă pe moment, rezolvă simptomele, dar nu merg în profunzimea ta ca persoană și e nevoie de un sistem integrat de vindecare care să te perceapă holistic, în toată umanitatea ta, cu gânduri, probleme, emoții, sentimente sau blocaje.”
Camelia a lucrat în domeniul farmaceutic timp de 4 ani, întâi la Terapia în studii clinice, apoi la farmacie, această perioadă fiind ca o sarcină de care, odată dusă la termen, a simțit nevoia firească de a se elibera. Era în perioada masteratului și se gândea la modul serios că nu îi place deloc farmacia (,,…și oare ce mama mă-sii vreau?!”) și s-a gândit că îi place să stea pe net, să facă prezentări, să scrie, să fie liberă și nebătută de nimeni la cap.
În momentul în care a hotărât că vrea altceva a intrat pe eJobs și și-a găsit imediat exact postul pe care și l-a dorit, într-o corporație, Evalueserve, unde a devenit un fel de suport pentru consultanții din domeniul healthcare, acest tip de muncă plăcându-i, pentru că era un job dinamic, unde se simțea liberă ca și autoritate și avea foarte mulți colegi tineri, care i-au devenit și prieteni. Aici a lucrat până în 2012, când s-a căsătorit cu regizorul Sorin Misirianțu, și a intrat în concediu de maternitate. Acum, cei doi au împreună o fetiță, Anya, ce are 2 ani și două luni și e bucuria familiei.
Experiența maternității i-a dat Cameliei sentimentul împlinirii și încrederea de a-și asculta intuiția și de a-și urma calea inimii
Perioada de maternitate i-a oferit Cameliei un spațiu necesar de introspecție, energia fetiței a determinat-o să se schimbe, să se preocupe mai mult de cunoașterea de sine, pentru a deveni din ce în ce mai autentică, i-a dat sentimentul că trebuie să meargă până în pânzele albe pentru a se regăsi și pentru a își găsi propria cale.
Această perioadă i-a oferit și timpul necesar pentru a citi, pentru a merge la workshop-uri de Theta Healing, de Access Consciousness, de Reiki, și a urmat și cursurile ,,Școlii ancestrale a nemuririi” a lui Relu Peștean, o școală pe care o definește drept una total nonconformistă, ,,unde te bagă în tot felul de experiențe pe care să le trăiești tu”.
Experiența de a fi mamă însă a fost pentru Camelia una ,,cu totul și cu totul transformatoare”. Venirea Anyei în viața ei i-a dat sentimentul împlinirii și încrederea de a-și asculta intuiția și de a-și urma calea inimii:
,,Este o experiență uimitoare care a completat tabloul a ceea ce eram eu până atunci. Anya a revărsat peste mine o iubire divină. În perioada de sarcină simțeam cum mă învăluia în iubirea ei pură și tandră, iubire care s-a păstrat și s-a intensificat după nașterea ei. Pentru mine, să fiu în prezența ei mă înalță, mă purifică și mă face să-mi dau seama cât de frumoasă este viața atunci când începem să o privim prin ochii inocenți ai unui copil. Anya radiază o energie caldă, veselă și jucăușă care ne strânge pe toți laolaltă și ne face să ne deschidem inimile.”
La cursurile la care a participat, și la care fiecare persoană experimentează pe linia pe care e menită să meargă, Camelia și-a redescoperit vocația de a ajuta oamenii să își găsească propria identitate, propria cale de autenticitate:
,,Pe parcursul anului trecut au venit spre mine tot felul de sisteme cu care am rezonat foarte mult: Human Design, Cheile genelor, inclusiv Access Consciousness. Am intrat în contact cu ele, iar acum am început să lucrez cu ele în ședințe private, în atelierele săptămânale de miercurea, ce țin aproximativ 3 ore și se adresează unor grupuri de 10-15 persoane. În ateliere combinăm foarte multe tehnici și elemente din mai multe sisteme, care pur și simplu ne ajută să ne dăm jos măștile, să ne releve frumusețea noastră interioară, să învățăm să ne purificăm de tot felul de energii nefolositoare. Prin puterea de contemplare, de conștientizare, poți să transcenzi, să îți integrezi părțile mai puțin plăcute ale tale, să le vezi la lucru: ok, în mod normal tendința mea e să fiu așa, dar aleg în mod conștient să fiu altfel.”
Gândurile, emoțiile și sentimentele ne creează realitatea și inclusiv sănătatea
Camelia consideră că e foarte important să ne dăm seama cât de mult gândurile, emoțiile și sentimentele ne creează realitatea și inclusiv sănătatea, pentru că mulți, de exemplu, se îmbolnăvesc de cancer sau de boli de inimă, după evenimente neplăcute din viața lor, la care ei reacționează la modul standard, prin depresie, prin tristețe profundă și în general prin stări psihice negative, ce se reflectă automat și la nivelul corpului fizic.
Soluția unei vieți sănătoase și fericite este, în opinia Cameliei, ,,reîntoarcerea la propria esență”, acesta fiind și numele atelierului ei, unde, miercurea, de la 7 seara, la Centrul Fir de Poveste dorește să îi susțină pe cursanții săi pe calea transformării interioare și a auto-descoperirii:
,,Atelierul oferă o alternativă față de modul clasic de petrecere a timpului liber; lucrezi 8-9 ore pe zi, apoi te duci într-un bar, mergi acasă, te culci și te trezești a doua zi și te plângi că este marți și nu e vineri și timpul trece și nu faci nimic, te complaci în starea de victimă – tot cadrul ăsta își dorește să te facă conștient de propria putere în crearea realității personale. Îmi doresc foarte mult ca oamenii să își găsească feliuța lor de bucurie, să își găsească locul; de exemplu, eu cred că noi, toți oamenii ăștia, suntem un mare organism și că fiecare am venit aici cu un scop – ce zic eu nu e fatidic, dar e important să ne dăm seama cam din ce organ facem parte; ideea e ca fiecare om să își găsească bucățica aia care să îl împlinească, care să îl facă să aspire, să își trăiască visul ăla al lui pe care îl avea când era copil și la care a renunțat, să îl provoace să creeze, și toată lumea are de câștigat din chestia asta, nu doar izolat.”
În copilărie voia să devină președintele lumii, acum ,,doar” un ambasador al artei de a savura viața
Când era copil, Camelia își dorea să fie președintele lumii. Acum nu vrea să mai fie președinte, ci ambasador al armoniei, al bucuriei vieții și al artei de a savura existența:
,,Vreau ca oamenii să râdă, să zâmbească, să se bucure, să își dea seama cât de măreți sunt ei ca ființă, câtă putere au, câtă putere interioară, de libertate – nu mai știm că suntem liberi, de pe băncile școlii intrăm în sistemele astea, că trebuie să faci aia și aia, tot timpul ești ocupat, nu mai gândești, și atunci nu te mai joci, ai uitat de fapt plăcerea jocului, începi să te identifici cu tot felul de probleme, să crezi că sunt super reale și super grave și doar schimbându-ți perspectiva începi să vezi de fapt darul ascuns din situația respectivă. Părerea mea e că totul e o chestie de perspectivă, iar prin simpla schimbare de perspectivă viața își relevă frumusețea și devine dintr-o dată altceva.”
Acum, Camelia își dorește să lucreze cu cât mai mulți oameni, pentru că e convinsă că le poate facilita o altă perspectivă asupra existenței, un spațiu de acceptare fără judecată, dorind să le ofere entuziasmul, vitalitatea și energia ei hrănitoare, care să le susțină propria descoperire și renaștere spirituală.
Experiența de viață – ca o portocală din care trebuie să stoarcem totul, până la ultima picătură
Camelia Misirianțu se definește ca fiind o persoană liberă în gândire, jucăușă, căreia îi place să danseze și să râdă. Pe lângă toate astea, mai are și o doză de nebunie și de curaj, curajul și nebunia de a stoarce maximum din fiecare experiență din viața sa (,,să am ca o portocală, experiența aia, și să scot toată zeama din ea”), considerând utile și experiențele negative din trecut, ce i-au adus învățăturile cele mai grozave.
Camelia e plină de viață în general și crede că viața ar trebui să fie ușoară, frumoasă, plină de bucurie și de vitalitate, iar atunci când începi să ai încredere în ea și să te lași călăuzit de forțe și de scopuri mai presus de propria persoană, încetând să îți mai urmărești doar interesul propriu, atunci începi să realizezi că suntem cu toții un întreg și că ne influențăm reciproc.
Iar atunci când realizezi că ești o parte dintr-un întreg, începi să îți dorești, ca și Camelia, ca și ceilalți să vadă și să simtă măreția și frumusețea întregului, să vadă pădurea, dincolo de copacul personal:
,,Îmi plac oamenii și în mod deosebit îmi place când reușesc să-i fac pe cei de lângă mine să vadă partea frumoasă a vieții și să-și schimbe câte un punct fix de vedere.”
La cei 30 de ani ai săi, Camelia simte că viața ei de abia acum începe cu adevărat. Și o dată cu a ei, și a celor pe care îi ghidează spre propriile adevăruri interioare. Ea e dovada vie a faptului că există viață după viață, că spiritualitatea nu e ceva ce ține de domeniul vieții de dinainte sau de apoi, că bucuria existenței stă în fiecare vorbă, în fiecare gând, în fiecare sentiment, în fiecare emoție, că viața nu e o luptă, ci o experiență, un joc și o aventură a propriei deveniri. Camelia e farmacista ce a dat chimia organică pe alchimia spiritului, ce te învață cum să îți vindeci propriul suflet, prin dragoste de viață, prin bucuria clipei și printr-o profundă autocunoaștere. Ea e ghidul ce vrea să îți deschidă calea spre o lume mai bună.