La doar două săptămâni după lansarea proiectului de bugetare participativă de către Primăria Cluj-Napoca, comunitatea clujeană a dat dovadă de spirit civic și peste 80 de proiecte au fost propuse de către cetățeni. Din ideile expuse se poate vedea că locuitorii municipiului sunt preocupați de spațiile verzi și de activitățile de recreere.
Proiectul de bugetare participativă, care a fost lansat în urmă cu aproximativ două săptămâni, a stârnit interesul cetățenilor, care s-au înghesuit să își expună ideile. Oamenii pot să prezinte idei cu privire la dezvoltarea orașului, iar cele mai bune proiecte vor fi puse în aplicare, primind finanțare din bugetul local.
Multe dintre proiectele depuse până acum se referă la demolarea garajelor comuniste și construirea de spații verzi și parcări în locul lor. De exemplu, Sergiu Moisan a propus, într-un buget de 150.000 de euro, demolarea garajelor de pe strada Agricultorilor din Mănăștur și înlocuirea lor cu parcări și spații verzi, incluzând și un loc de joacă pentru copii. Ovidiu Sabău, într-un buget mult mai mic, de 50.000 de euro, propune același proiect, să fie eliminate garajele, iar în locul lor să fie plantați copaci. Lazăr Cristian Palade, mergând tot pe ideea că în Cluj-Napoca există un deficit de spații verzi, dorește ca autoritățile locale să modernizeze Cimitirul din Mănăștur pentru a ajunge la nivelul celui Central. În acest sens, plantarea unor copaci este esențială, considerând că astfel locația va deveni un punct de atracție pentru clujeni. Un alt clujean propune ca albia Canalului Morii să fie amenajată, creându-se astfel o altă zonă în care locuitorii orașului pot merge să se relaxeze.
„Proiectul presupune demolarea celor aproximativ 30 de tarabe aflate pe platforma care acoperă canalul (opțional oferirea unor spații alternative noi sau deja existente pentru micile afaceri care își desfășoară activitatea), decopertarea Canalului Morii și amenajarea albiei, pasarele pietonale de acces pentru clădirile de la sudul canalului, amenajarea străzii Argeș cu două trotuare din granit, pistă de biciclete, o bandă pentru mașini cu mobilier urban aferent”, scrie Radu Sandru.
Cu toate că majoritatea proiectelor propuse de clujeni sunt utile și sunt necesare pentru bunul mers al orașului sau pentru creșterea calității vieții în Cluj-Napoca, există și persoane care ar irosi acei bani pentru a fi „în rând cu lumea”, în timp ce traficul este o problemă majoră, gradul de poluare la fel și încă există locuințe care au WC-ul în curte. Astfel, George Costea ar dori ca, pe lângă statui și plăcuțe memoriale, personajele istorice să aibă propriul lor „Walk of Fame”, asemenea vedetelor de la Hollywood, imprimate în plăci de marmură.
„Walk of Fame este un fenomen care s-a răspândit în toată lumea și cu precădere în sfera show-biz-ului. Există așa ceva și la București (Aleea Celebrităților). Ceea ce nu am descoperit însă nicăieri (atât cât am căutat) este un Walk of Fame dedicat figurilor istorice. Să fie pentru că ne vine greu să le asociem numele cu noțiunea de celebritate? Posibil. Însă unele dintre aceste figuri au avut mai mulți „followeri” (la propriu) decât celebritățile de azi și cu siguranță un impact mai mare și de durată. Multora dintre aceste personaje le datorăm limba pe care o vorbim, granițele între care trăim, moștenirea culturală și artistică din care ne inspirăm și care în final ne fac unici printre celelalte popoare”, explică George Costea.
Însă, în același timp, același clujean a venit cu mai multe propuneri care ar ajuta la decongestionarea traficului, care de la un an la altul devine din ce în ce mai sufocant.
„Acestea sunt câteva soluții pentru a decongestiona traficul: 1) Un bus, o oră, o bandă (BOB), 2) Parchează și ia busul (PIB), 3) Taxa pe ora de vârf (TOV) 4) Ziua fără mașină (ZIM), 5) Alege busul și câștigă (ABC). Aceste cinci idei pot fi implementate separat sau împreună fără a ridica semnificativ costul. Trebuie însă menționat că limitarea sau suprataxarea mașinilor care îngreunează traficul trebuie dublată de o extindere a rețelei de autobuze astfel încât să existe o alternativă viabilă și confortabilă la mațina personală. Ideal ar fi ca orice persoană să poată ajunge pe jos în cel mult zece minute la cea mai apropiată stație. Și orice persoană să ajungă în maxim 30-40 de minute la destinație (în interiorul orașului). De asemenea biletul să fie valabil o oră din momentul validării, indiferent câte autobuze schimbi”, explică George Costea într-o altă propunere de proiect pentru bugetul participativ.
Liana Maria Vescan, urmând modelul american, a propus realizarea unei băi „la comun” unde clujenii pot atât să se spele, cât și să își spele hainele.
„O construcție simplă, din lemn care să cuprindă: într-o parte dușuri și toalete, iar în cealaltă, o spălătorie cu mașini automate de spălat haine. Prețurile pentru servicii să fie modice, dar să existe, pentru a asigura întreținerea pe de o parte și pentru a responsabiliza beneficiarii. Personalul poate fi asigura de cei care trebuie să execute ore în folosul comunității”, a scris clujeanca.
Clujenii au mai propus uniforme pentru controlorii CTP, premii pentru persoanele care reciclează selectiv și instalarea de camere de supraveghere în trafic pentru a avea un control mai amplu asupra traficului. Cetățenii care doresc să se implice mai au 17 zile la dispoziție să vină cu propria lor propunere de proiect care să se încadreze în limita de 150.000 de euo.
