Astăzi, primarul Emil Boc a fost întrebat, în cadrul unei emisiuni la un post de radio local, la care participă periodic, pentru a ne declama vechile sale slogane și promisiuni electorale, cum explică faptul că, în continuare, „la Cluj-Napoca prețurile sunt, în ceea ce privește achiziționarea de locuințe sau închirierile, cele mai mari din țară?”
„Așa este peste tot în orașele unde e calitatea bună a vieții! Când te uiți în orașele mari europene, unde calitatea vieții este ridicată, evident că acolo și prețurile imobilelor sunt mai bune! Dar ce vom face dacă dăm drumul la toate construcțiile care să nu respecte cadrele legale și să aglomerăm? Va scădea prețul imobilelor, dar va scădea calitatea vieții! Va crește poluarea, oamenii se vor îmbolnăvi, vor merge în spital și, ce am făcut? Am mai creat 1000 sau 2000 de locuințe în plus, de proastă calitate, aglomerând și transformând în ghetou anumite zone”, a răspuns primarul.
Răspunsul edilului este unul halucinant, construcțiile existente acum în Cluj-Napoca, ansamblurile rezidențiale ridicate în ultimele două decenii, având peste tot caracterul de ghetou. Nu putem vorbi despre calitatea vieții în Bună Ziua, în Europa, unde, în afară de blocuri, nu există nimic altceva. Nici în Iris, unde noile blocuri au fost construite în stil furnicar, în vechi curți industriale, fără trotuare, spații verzi ș.a. Practic, nu putem vorbi despre calitatea vieții în nicio nouă zonă rezidențială a Clujului, unde constructorii au ridicat numai blocuri cu apartamente ale căror prețuri au crescut constant nu fiindcă Clujul le asigură locuitorilor o calitate bună a vieții, ci fiindcă orașele din care provin majoritatea celor care se mută la Cluj sunt în agonie sau moarte economic, oamenii stabilindu-se la Cluj de nevoie, aici găsind locuri de muncă.
În plus, prețurile imobilelor mai cresc și prin speculă: fiindcă dobânzile la depozitele bancare sunt foarte mici, oamenii cu bani (avocați, notari, medici ș.a.m.d.) preferau, înainte de pandemie, și preferă încă să investească în apartamente la Cluj, fiindcă acestea puteau fi închiriate cu un randament foarte bun, iar acum pot fi revândute mai scump. Studenții români și străini erau cei care închiriau apartamentele investitorilor, oferindu-le randamentul bun al investiției.
Specula cu apartamentele închiriate în perioada festivalurilor este un alt motiv pentru care, la Cluj, înainte de pandemie, creșteau chiriile. Dovada că acum, fără festivaluri și studenți, chiriile au început să scadă.
Motivele pentru care prețurile apartamentelor și chiriilor de la Cluj sunt cele mai mari din țară sunt, așadar, altele decât „calitatea bună a vieții”. Pentru chiriașii care plătesc chirii exorbitante pentru apartamente neîngrijite „calitatea vieții” nu există, tinerii cheltuind pe chirie o mare parte din banii munciți. Nici în cazul tinerilor care plătesc 30 de ani o rată bancară lunară imensă pentru un apartament de 42 mp, cumpărat cu peste 80 000 de euro, plus dobândă, nu putem vorbi de „calitatea vieții”. Calitatea vieții o au numai dezvoltatorii imobiliari, cei care obțin profituri colosale și ridică bloc după bloc, bloc lângă bloc, cu girul Primăriei. Calitatea vieții o mai au și aleșii locali liberali, dacă e să ne luăm după achizițiile imobiliare din declarațiile lor de avere.
Prețurile la Cluj
Potrivit celui mai recent raport Analize Imobiliare, realizat pentru primul trimestru al anului 2021 (intervalul ianuarie-martie), Cluj-Napoca ocupa în continuare prima poziție în topul celor mai scumpe locuințe din țară „(cu o medie de 1.850 de euro pe metru pătrat util), la o distanță detașată de București (cu 1.480 de euro pe metru pătrat), cele două orașe fiind urmate de Timișoara (1.290 de euro pe metru pătrat), Constanța (1.280 de euro pe metru pătrat), Brașov (1.260 de euro pe metru pătrat), Craiova (1.200 de euro pe metru pătrat), Iași (1.090 de euro pe metru pătrat) și Oradea (tot 1.090 de euro pe metru pătrat)”.
„În orașul de pe Someș, apartamentele au înregistrat, per ansamblu, un avans de 0,8% pe parcursul lui aprilie, de la o medie de 1.887 de euro pe metru pătrat util, la 1.903 euro pe metru pătrat util. Ca și în București, prețurile din capitala Transilvaniei au avut o evoluție crescătoare pe ambele segmente de piață analizate: locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,9% (de la 1.853 la 1.870 de euro pe metru pătrat), iar cele din ansamblurile noi, cu 0,7% (de la 1.924 la 1.937 de euro pe metru pătrat)”, mai precizează specialiștii imobiliare.ro.
Conform datelor statistice oferite de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, la Cluj, în aprilie 2021 s-au vândut mai multe imobile față de luna aprilie a anului 2020: 3 103 versus 2 013. Vorbim despre peste 1000 contracte de vânzare-cumpărare încheiate în plus în a patra lună a anului acesta, față de aprilie 2020.
Munca de acasă, lipsa festivalurilor și cursurile online au avut însă un impact devastator asupra pieței chiriilor din Cluj-Napoca, una efervescentă, deosebit de profitabilă înainte de pandemie. Dacă vânzările și-au revenit rapid și total după starea de urgență, pe toate segmentele (apartamente, case, terenuri ș.a.), sporind în ultimul an atât volumul tranzacțiilor, cât și valoarea lor, datorită scumpirii proprietăților, nu putem spune același lucru despre sectorul chiriilor, unde au scăzut atât cererea, cât și prețurile.
„În ceea ce privește prețurile de închiriere solicitate pentru apartamentele din marile orașe, în București și în Cluj-Napoca pot fi observate, între T1 2020 și T1 2021, curbe de scădere vizibil mai abrupte decât în celelalte mari orașe ale țării – acest fapt nu este, desigur, de mirare, având în vedere nu doar situația creată de răspândirea noului coronavirus, ci și faptul că aici se găsesc cele mai scumpe proprietăți de închiriat”, notează specialiștii Analize Imobiliare, în cel mai recent raport asupra pieței imobiliare rezidențiale, realizat pentru trimestrul I al acestui an.
Potrivit datelor centralizate de Analize Imobiliare, „suma medie solicitată pentru un apartament se situa, trimestrul trecut, la 7,4 euro pe metru pătrat în București, în scădere cu 7,7% față de perioada similară a anului anterior. Pe următorul loc în clasamentul prețurilor de închiriere se situează Cluj-Napoca (cu o medie de 7,1 euro pe metru pătrat, în scădere cu 10,5%), orașul de pe Someș fiind urmat de Iași (6,5 euro pe metru pătrat, în scădere cu 2,5%), Brașov (6,4 euro pe metru pătrat, în scădere cu 1,5%), Timișoara (6,2 euro pe metru pătrat, în scădere cu 7,5%) și, respectiv, Constanța (6 euro pe metru pătrat, dar în creștere cu 2,9% față de anul anterior).
În ceea ce privește chiriile solicitate pe categorii de apartamente, Bucureștiul se află, în mod firesc, în fruntea marilor orașe, cu valori medii de 260 de euro pe lună pentru garsoniere, 400 de euro pe lună pentru două camere și, respectiv, 550 de euro pe lună pentru trei camere. Capitala țării este urmată îndeaproape de Cluj-Napoca, unde proprietarii solicită 250 de euro pe lună pentru o locuință monocamerală, 370 de euro pe lună pentru una bicamerală și, respectiv, 450 de euro pe lună pentru una tricamerală.”
Dacă, înainte de pandemie, Clujul se bătea cot la cot cu Capitala în privința celor mai scumpe chirii, orașul de pe Someș devenind cunoscut în țară pentru prețurile exorbitante cerute pentru cele mai infecte bombe, criza epidemiologică aduce deja orașul gonflat din vorbe de Emil Boc pe locul doi, cu un potențial enorm de scădere.
„Comparativ cu perioada similară a anului precedent, oferta totală de apartamente și case disponibile spre închiriere în cele șase mari centre regionale ale țării a fost, în T1 2021, cu 26% mai ridicată, aceasta cifrându-se, mai exact, la peste 29.000 de oferte. O tendință ascendentă la acest capitol a putut fi observată în toate marile centre regionale analizate, în frunte cu București și Cluj-Napoca, ambele cu un avans anual de 32% – până la peste 15.600 și, respectiv, până la 4.600 de anunțuri”, mai notează specialiștii Analize Imobiliare.
Creșterea ofertei înseamnă că proprietarii stau cu apartamentele neînchiriate, cererea scăzând mult în raport cu oferta. În ultimii ani, cei care aveau bani preferau să îi investească în apartamente pe care mai apoi le ofereau spre închiriere, obținând astfel profituri net superioare altor tipuri de investiții. Piața reușea să absoarbă numărul crescând de astfel de apartamente, înainte de pandemie, când Clujul atrăgea zeci de mii de studenți, de festivalieri, de pacienți care veneau să se trateze în clinicile medicale. Acum, apartamentele investitorilor stau goale și, dacă pandemia va continua ca până acum, e doar o chestiune de timp până ce prețurile de închiriere o vor lua abrupt la vale, cu tot cu „calitatea vieții” din vorbele politicianiste ale primarului!