Cluj-Napoca pregătește o nouă Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană aferentă perioadei 2021-2030. Anterior, Cluj-Napoca a beneficiat de o altă Strategie Integrată de Dezvoltare pentru zona metropolitană 2014-2020, dar principalele probleme nu au fost rezolvate. După șase ani, pentru majoritatea dintre problemele municipiului, precum infrastructura, traficul, deșeurile, poluarea, construcțiile haotice, nu doar că nu s-au găsit soluții, însă acestea s-au agravat.
810.000 de euro pentru o nouă strategie
Primarul Emil Boc propune Consiliului Local aprobarea încheierii unui acord de prestări servicii rambursabile în vederea elaborării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2021-2030 între Municipiul Cluj-Napoca și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Onorariul corespunzător serviciilor de asistență tehnică prestate de către Banca Internațională pentru Reconstrucție este de 810.000 de euro.
Practic Primăria Cluj-Napoca accesează fonduri europene pentru elaborarea unei Strategii de dezvoltare, în condițiile în care sugestiile și proiectele propuse în precedenta strategie încă sunt departe de a fi implementate. Noua strategie va scoate la iveală aceleași vechi probleme pe care administrațiile locale din județ nu au fost capabile să le rezolve. Strategia aferentă perioadei 2014-2020 a însemnat alți bani europeni cheltuiți degeaba, având în vedere inutilitatea ei.
Problemele care trebuiau rezolvate potrivit Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2014-2020
Construcțiile haotice din comunele limitrofe, dar și din municipiul Cluj-Napoca
Evoluția pe model de suburbanizare intensă în comunele limitrofe a creat presiuni asupra mediului și infrastructurilor. O situație aproape „șah mat” care continuă odată cu redresarea pieței și ambițiile noului PUG, care va trebui oprită printr-o schimbare radicală de politică în regim de urgență. Vor trebui deja luate în considerare costurile pentru administrațiile Florești, Gilău, Cluj Napoca, pentru operatorii economici și pentru populația arealului pentru ameliorarea situației create de dezvoltarea haotică. Locuirea: disparități intrametropolitane la capitolul dotări și utilități între inele care nu pot fi rezolvate decât printr-o politică de lungă durată întrucât presupun investiții mari. Similar este cazul noilor cartiere din Cluj, vechile zone de locuințe colective având însă nevoie de o politică de regenerare (în special Mănăștur și Mărăști).
Așa cum știm, situația nu doar că nu s-a ameliorat deloc, dar problema construcțiilor haotice s-a adâncit și mai mult. Această situație a atins punctul culminant în Florești, însă ea se regăsește și în cartierele noi ale municipiului precum Bună Ziua sau Borhanci.
Reducerea poluării
Reducerea poluării aerului trebuie să devină o politică prioritară la nivel metropolitan în anii următori, sprijinirea dezvoltării sistemelor de transport public nepoluant având un rol important în acest sens, prin contribuția la reducerea traficulului rutier. Apar de asemenea conflicte de mediu prin dezvoltarea necontrolată a unor zone rezidențiale în vecinătatea unor areale naturale cu regim de protecție (pădurea Făget, pădurea Hoia). Pe lângă aceste probleme cu care se confruntă zonele împădurite din ZMCN, trebuie menționată și calitatea redusă și suprafața redusă a spațiilor verzi publice din zona metropolitană.
Cluj-Napoca este printre cele mai poluate orașe din țară. Cele câteva autobuze electrice nu pot să rezolve problema poluării. Se dezvoltă în continuare proiecte imobiliare în Făget, ba mai mult, noua centură metropolitană a orașului va necesita defrișarea unei părți importante de pădure. În comunele limitrofe, zonele verzi au fost sacrtificate în favoarea proiectelor imobiliare. În Florești, dormitorul Clujului, parcurile și locurile de joacă lipsesc aproape cu desăvârșire.
Sistemul de deșeuri
Sistemul de gestiune a deșeurilor este deficitar la nivelul ZMCN: deși peste 90 % din gospodării sunt abonate la serviciile de salubritate, în prezent nu există un depozit conform de depozitare a deșeurilor la nivel județean. În acest context, și având în vedere potențialul mare de valorificare a deșeurilor biodegradabile (peste 45 % din deșeurile colectate la nivel județean), se poate concepe un sistem integrat de gesiune a deșeurilor (sortare-reciclare-incinerare, nu doar depozitare).
Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nu este încă finalizat, în ciuda promisiunilor administrației județene conduse de Alin Tișe. Colectarea selectivă se pornește timid și are mari lacune în toate localitățile județului. Nici cetățenii și nici firmele de salubrizare nu sunt încă pregătite pentru a face pasul spre colectarea selectivă.
Centuri ocolitoare
Se impune o intervenție de perspectivă și scară largă, integrată la nivel metropolitan, de realizare a unor inele ocolitoare (Cluj Sud, Cluj Nord, Florești Drum Expres, Baciu) și de conectare a celui existent la autostradă. Fără o viziune coerentă și comună pe termen lung rețeaua nu mai poate face față provocărilor (autostrăzile, dezvoltarea Florești).
Centurile ocolitoare sunt doar la stadiul de promisiuni și proiecte spre disperrarea tuturor șoferilor care pierd zeci de minute în trafic în fiecare zi. Mii de persoane stau ore întregi în trafic pe drumul național care leagă Cluj-Napoca de Florești, asteptând construcția unor centuri care nu se mai realizează.
Trenul metropolitan
Cele trei axe de transport pe cale ferată au potențial de utilizare ca linii de transport metropolitan, însă se impune reabilitarea acestora și a haltelor de CF, precum și integrarea cu transportul CTP din zona metropolitană, pentru care există de asemenea cerere pentru extindere pe axa E-V.
Trenul metropolitan și metroul încă sunt la stadiul de proiect. O să mai dureze câșiva ani până ce linia ferată va reprezenta o alternativă pentru transportul rutier.
Liniile de tramvai extinse în zona metropolitană
Din punct de vedere al transportului nepoluant, tramvaiul este subutilizat datorită liniei periferice pe care o are, însă necesar într-o viziune de dezvoltare coerentă care să susțină conservarea și valorificarea centrului istoric al Cluj Napoca. O conectare a tramvaiului cu punctele de origine a marii mase de călători (Florești, Aeroport – ultimul în condițiile unei balansări a ofertei unui eventual tren metropolitan). Mobilitatea velo este un aspect foarte important pentru zonă și va trebui prioritizat în viitor, în special în relație cu una dintre cele mai mari priorități: Regenerarea axei Someșului ca spină verde a arealului.
Deși primarul Emil Boc a vehiculat posibilitatea exitinderii liniilor de tramvai spre Florești, nu a fost făcut niciun demers în acest sens. Iar în ceea de privește pistele de biciclete, acestea există doar la nivelul municipiului, însă nu există o legătură între ele, fiind extrem de greu de folosit de către bicicliști.
Parcările
Parcările sunt îndeosebi problematice, cu precădere în centrul orașului Cluj Napoca, și lipsesc facilitățile de park and ride care să ofere o integrare cu sistemul de transport public.
Parcările sunt în continuare printre cele mai mari probleme cu care se confruntă municipiul. Lipsa acestora a creat haos ăn cartiere, mașinile împânzit trotuarele, străzile sau spațiile verzi. În ceea ce privește parcările de tip park and ride, acestea au rămas la stadiul de proiect.
Pata Rât
În prezent nu există soluții pentru pungile de sărăcie urbană (Cluj-Napoca – Pata Rât) și rurală (în comunele Sânpaul, Cojocna, Gilău, Bonțida, ultimele două prezentând procente ridicate ale populației de origine romă), fiind necesară dezvoltarea unor politici integrate în acest sens în următoarea perioadă.
Romii de la Pata Rât încă se află acolo, încă locuiesc în barăci improvizate printre gunoaie și șobolani. Nimic nu s-a schimbat din 2014 și nici nu există soluții concrete care să rezolve cu adevărat această problemă.
Predicția sumbră a celor care au dezvoltat Strategia de Dezvoltare 2014-2020 se adeverește din păcate, iar Clujul nu doar că a pierdut tilul de Capitală europeană a culturii, dar problemele municipiului și a zonei metropolitane s-au adâncit deoarece nu au fost luat măsuri în timp util.
Dacă nu se intervine pentru soluționarea disfuncțiilor identificate, Zona Metropolitană Cluj-Napoca va continua să fie o structură monocentrică, fără o identitate comună, cu o zonă rurală îndepărtată în continuu declin și o zonă urbană funcțională fără o strategie comună privind dezvoltarea. Problemele sociale vor fi accentuate de continuarea declinului cartierelor vechi, municipiul Cluj-Napoca fiind sufocat de expansiunea urbană necontrolată din periurban și de ghetoizarea noilor dezvoltări realizate pe modelul Florești. Bazinul mic de forță de muncă, imposibil a fi alimentat din zonele adiacente datorită problemelor de infrastructură și rămas în urmă din cauza calificărilor neatractive pentru mediul de afaceri, va determina exodul investitorilor de pe teritoriul Zonei Metropolitane, făcând ca invesițiile majore în infrastructură de tip parc industrial și incubator de afaceri să fie inutile. Lipsa unor soluții pentru probleme precum gestiunea deșeurilor sau congestia traficului vor face ca ZMCN să piardă oportunități precum Cluj-Napoca – capitală europeană a culturii 2021.