Primarul Emil Boc susține că o parte din vină pentru nivelul ridicat de poluare din Cluj-Napoca o poartă străzile private neasfaltate din cartierele mărginașe ale Clujului care s-au dezvoltat în ultimii ani. Singura problemă este că numărul străzilor aflate în domeniul public și care așteaptă asfalt de ani de zile este ridicat, dar de acestea Boc nu amintește nimic. Mai mult, Boc este foarte revoltat pe cei care au construit fără a avea infrastrucură, de parcă nu în Primăria condusă de el au fost eliberate acele autorizații de construcție.
Într-o intervenție la un post de radio local Boc face pe justițiarul și îi avertizează pe toți dezvoltatorii imobiliari că vor putea construi doar după ce asfaltează străzile, deoarece poluarea este cauzată și de străzile private neasfaltate.
”Am produs foarte multe supărări în oraș prin faptul că am spus foarte clar Perioada haiduciei s-a terminat. Nu se mai poate nimic construi în orașul acesta decât dacă nu produci praf. Dacă pe drumul pe care ajungi la acea casă este asfalt, poți să îți faci complex imobiliar, dacă nu oprești până când se pune asfalt. E o chestie de bun simț în acest oraș. Vrei să te duci într-o zonă de extensie a Clujului și să construiești, prima dată realizezi infrastructura. Marea poluare din oraș vine de la numărul mare de mașini după ce din nefericire Guvernul PSD a ridicat toate restricțiile și de la potențialele zone de extindere unde nu sunt străzile private asfaltate. Dacă asfaltează drumul care duce la ansamblul imobiliar toată lumea are deschidere. Am făcut patru comisii pe lună de urbanism ca să îi ajutăm pe toți. Nu pot să construiască oriunde și oricând. Acestea sunt regulile de conviețuire publică. Trebuie să faci casă acolo unde infrastructura este asigurată. Dacă este restructurare urbană trebuie să oferi ceva orașului, este creșă, grădiniță, farmacie, conform legii. Legea spune ca dacă ai un contract de restructurare urbană trebuie să asiguri utilitățile publice în zonă”, potrivit primarului Emil Boc.
Străzile publice așteaptă asfalt de ani de zile, oare acele străzi nu produc poluare?
Boc nu amintește de străzile aflate în domeniul public al Primăriei, străzi neasfaltate, aflate tot la periferiile orașului. Putem aminti strada Soporului, strada Valea Fânațelor, Strada Depoului, strada Badea Cârțan sau strada Mozart.
Clujenii care locuiesc aici sunt sătui de câte promisiuni au auzit privind lucrări de modernizare pe străzile lor, promisiuni care încă nu s-au materializat. Poate în mandatul următor. Preocuparea lui Boc sunt străzile din zona centrală. Acelea sunt la vedere și e mai ușor să te lauzi cu ele.
De asemenea, Boc se revoltă pe dezvoltatorii imobiliari care nu asfaltează străzile, dar până acum de ce nu s-a revoltat. S-au ridicat cartiere întregi de blocuri și case fără ca Boc să fie preocupat de infrastructură. În Bună Ziua și în Borhanci a oprit construcțiile abia în momentul în care și-a dat seama că oamenii nu mai au pe unde să circule.
Iar acum, după ce Boc a susținut mereu că în Cluj-Napoca poluare este doar puțin peste limită, a venit anunțul Comisiei Europene de declanşare a procedurii de infringement pentru depăşirile repetate de dioxid de azot din 5 oraşe ale ţării: Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Boc este nevoit acum să accepte realitate și să caute soluții pentru a îmbunătăți calitatea aerului.
”Este foarte important ca fiecare dintre acestea să înţeleagă rolul pe care îl au în lupta cu poluarea aerului din oraşe care acţionează asupra populaţiei cel puţin ca o pandemie tăcută. Niciun oraş dintre cele cinci nu-şi mai permite să piardă nicio zi, mai ales că termenul de 2022, care apare în aproape toate planurile de îmbunătăţire a calităţii aerului ale oraşelor este considerat de Comisia Europeană ca fiind mult prea îndepărtat. Ca atare, fiecare primărie din cele cinci trebuie să gândească un plan prin care să comprime toate măsurile într-un termen mult mai scurt”, a declarat ministrul Mediului Apelor și Pădurilor Costel Alexe.