Vorba aceea: s-a scremut muntele și de sub el a ieșit un șoricel. Municiplaitatea clujeană se laudă cu împliniri mărețe pe anul 2017: un pod termint după mai multe “date limită de finalizare” certe, dar care care au fost amânate, un parking finalizat după 4 ani și nedat încă în folosință, niște benzi dedicate (mai degrabă haosului în trafic), pietonalizarea laturii vestice a pieții Unirii (plus dispariția bornei topo de la kilometrul zero al orașului, puse acolo de către austro-ungari să și-o facă pitic de grădină vreun cocalar), extinderea capacității falimentarei Sălii Polivalente și așa-zisa bugetare participativă.
Dacă Emil Boc făcea Podul Traian pe vremea când împăratul se pregătea de război cu dacii, Dacia nu ar mai fi văzut picior de roman, în mod cert. Aproape 50 de metri de pod au fost scremuți din august 2016, până în 30 iunie 2017. Oricum lucrarea a fost recepționată de abia în 7 decembrie 2017. Realizarea lucrării într-un timp „record” a fost posibilă numai la presiunea mass media “ticăloșite” care i-a adus aminte primarului fiecare promisiune și amânare de promisiune. De fapt, cu promisiunile neonorate ar trebui să-și facă reclamă Boc: de la Someșul navigabil, la Cluj Inovation City și alți cai verzi pe pereți. Ne bucurăm de toate concertele din noua Filarmonică și apreciem cum Centrul de “excelență”, sau ce s-a dorit să fie clădirea abandonată a Gării Noi, s-a taransformat într-un fel de aprozar.
Parkingul Negoiu a fost început în 2013 și a fost terminat în 30 noiembrie 2017, deși trebuia predat încă din 2015. În tradiția bine implementată a investițiilor făcute din bani publici în Cluj, primul lucru pe care l-a făcut firma care a câștigat licitația a fost să dea faliment. După primii bani încasați. Și aceasta este întreaga poveste a “succesului” acestei investiții finalizate, dar nedată în exploatare. Opinăm că ne apucă primăvara și construcția făcută cu hei-rup-ul, plină de vicii ascunse, nu va fi dată în folosință. Oricum, așteptăm cu interes și realizarea celorlalte parkinguri promise în ultimii 10 ani.
Benzile dedicate funcționează acum din zona bisericii Sf. Petru până la ieșirea de pe strada Memorandumului, respectiv în piețele Cipariu și Ștefan cel Mare. Și, la modul în care îngheață mașinile în trafic la orele de vârf, mai mult încurcă decât ajută. Boc se laudă că a scos TIR-urile din oraș, dar l-a împânzit cu mijloace de tranport în comun cu burduf. Acestea sunt mai lungi decât un TIR și ocupă două benzi când iau curbele pe străzile înguste din centru. De ce să se fi gândit vreun deștept din primărie că se putea concepe un sistem de transport în comun pe inele – cu autobuze mici în centru și din ce în ce mai mari la preluarea utilizatorilor către periferii? Lasă că merge și așa. Plus că licitațiile pentru înoirea parcului auto al CTP sunt un fiasco an după an. Cu astea nu ne lăudăm: cu câți bani a aruncat municipalitatea pe fereastră prin caiete de sarcini prost întocmite sau cu dedicație?
Despre fabrica de sinecuri politice care este Polivalenta, la un pas de faliment ca și surata de vis a vis a CJ Cluj, Cluj Arena, ce să mai zicem? E o nesimțire să te lauzi că ai mai aruncat niște bani într-o groapă fără fund care se îndreaptă spre faliment. Restul e poleială și prilej de bătut cu cărămida în piept, inclusiv faptul că Cluj-Napoca este oraș al sportului alături de alte 22 de orașe. Polivalenta este pe pierdere, o groapă a banilor publici, încă de la înființare. Suntem ca și cocalarul cu Bentley-ul parcat la piciorul terasei pe care trage de o apă plată o zi întreagă numai să-l vadă “dușmanii” și care nu și-a mai plătit întreținerea la casă de măcar de un an.
Adevăratul bilanț al municipalității, cel cu care nu se va lăuda niciodată, este cel pe partipriurile urbanistice făcute și în 2017.
Dar despre acest “bilanț” vom avea timp să vorbim și să scriem pe parcursul întregului an care urmează.