Mai mult de o treime dintre români nu cumpără deloc cărţi. De asemenea, 22% dintre români nu citesc nicio carte şi o persoană din cinci ar citi un singur titlu pe an. Problema se referă, de bună seamă, la educație. Dar vizează, în același timp, și o altă chestiune sensibilă: accesul la cultură. Ce strategii de accesibilitate au implementat bibliotecile pentru a veni în întâmpinarea cititorilor? Cum poate un clujean, care muncește de la 9:00 la 18:00 într-o multinațională, să aibă acces la Biblioteca Județeană din Cluj? Poate acesta împrumuta un titlu ori programul să de muncă și cel de funcționare al bibliotecii sunt pur și simplu incompatibile? Poți pleca acasă cu o carte dacă nu ai buletin de Cluj?
Să le luăm pe rând și să începem cu începutul.
Orarul de funcționare.
Filiala ”Traian Brad” – Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj
Str Izlazului nr 18 cartierul Mănăștur
Întrucât discutăm despre accesul la serviciile unei filiale a BJC, entuziasmul se diminuează chiar de la intrare. Iar aceasta pentru că programul de funcționare este unul ”flexibil”:
luni, miercuri, joi: 12:00 – 20:00
marţi, vineri: 8:00 – 16:00
Prin urmare, dacă te lovește cheful de citit, ai două opțiuni: fie încerci dimineața, după ora 8:00, în drum spre serviciu, să împrumuți o carte. Fie îți încerci norocul la întoarcere, în drum spre casă, până la ora 20:00.
Împrumutul.
Ai vrea să citești, dar în buletinul tău scrie mare: Oradea, județul Bihor
Ei bine, atunci mai ai o singură opțiune: sala de lectură.
Foarte precis spus, dacă nu ai buletin de Cluj, nu mai ești student, muncești, dar vrei să citești, nu o poți face.
Într-adevăr, programul de funcționare al Bibliotecii Județene din Cluj, Sediul Central, este unul generos: 8:00-20:00.
Doar că, programul de muncă este și el suficient de cuprinzător: 09:00-18:00, în cazul fericit în care nu vei sta peste program.
Întrebarea e simplă: când citim? Sau mai precis: de unde ne luăm cărți?
Bibliotecarii te invită cu căldură să le treci pragul, doar că ești invitat într-una din sălile de lectură.
Dar când?
Fără buletin de Cluj nu ai nici o șansă de a citi o carte.
Dacă nu ești clujean, se presupune că vei fugi cu cartea împrumutată dincolo de granițele județului.
Altfel spus, cititorul este discreditat de la bun început. Ori mai exact, cititorul nu este creditat.
Secțiunea Întrebări frecvente:
Întrebare: Sunt profesor. Cum pot participa cu elevii la programele bibliotecii?
Răspuns: …
După cum putem afla de pe pagina oficială a BJC, filiala ”Traian Brad”, din cartierul Mănăștur, a intrat într-un proces complex de renovare încă de la finele anului 2017.
Redeschisă în 1 februarie 2018, filiala pune la dispoziția publicului spații noi, extinse și modernizate, un număr suplimentar de locuri destinate lecturii şi studiului în bibliotecă.
Cine studiază, până la urmă, în bibliotecă? Preponderent, studenții. Astfel, cei care nu sunt din Cluj sunt țintuiți în sălile de lectură. Cei cu buletin corespunzător pot împrumuta titluri acasă.
De câte titluri noi beneficiază o bibliotecă?
În mod firesc, noile apariții editoriale, noile publicații, noile titluri de carte intră în bibliotecile din țară în câte un exemplar sau două. Cele mai noi titluri sunt puse la dispoziția publicului în sălile de lectură.
Cine sunt cititorii?
Dacă nu mai ești student, masterand și nici doctorand, relația cetățeanului (care a intrat în câmpul muncii) cu biblioteca este, practic, încheiată.
Dacă e să spunem lucrurilor pe nume, atunci trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că indiferent de ce servicii, dotări și programe nu ar desfășura o bibliotecă – să spunem, Biblioteca Județeană din Cluj – acestea rămân accesibile unui public restrâns.
Iar cei care, în sfârșit, și-au încheiat studiile și s-au înrolat în câmpul muncii, a unei munci din ce în ce mai tehnologizate și informatizate, mai au o singură șansă: librăriile.
În librării vin părinții pentru a cumpăra ultimele apariții editoriale pentru propriii copii. Iar aceasta întrucât multe dintre aceste titluri sunt introduse și în programa școlară.
Iar copiii sunt mai interesați să citească ”Jurnalul unui puști” decât nuvelele semnate de Barbu Delavrancea. Dacă este bine sau rău că titlurile românești nu mai sunt de actualitate, că interesele adolescenților sunt tot mai diverse, asupra acestor aspecte ar trebui să hotărască specialiștii din Ministerul Educației.
Până atunci însă, poți împrumuta un titlu nou pentru copilul tău din bibliotecă sau trebuie să-l cumperi din librărie? Poți împrumuta un titlu sau îți vei lăsa copilul în sala de lectură?
Cât de accesibile sunt prețurile de carte pentru un părinte cu un salariu minim?
Bineînțeles, până și în acest domeniu, al culturii, legislația este una învechită.
În fond, bibliotecile sunt niște depozite de cărți, care păstrează cu grijă cultura trecutului.
Cum putem schimba Legea Bibliotecilor în așa fel încât serviciile acestor instituții să fie accesibile publicului larg?
Art 1 din Legea 334/2002:
”bibliotecă – instituția, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții de cărți, publicații, alte documente specifice și baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educație sau recreere; în cadrul societății informaționale biblioteca are rol de importanță strategică”.
Care este, în definitv, scopul unei biblioteci: conservarea de carte sau educația publicului? O nouă strategie?