Analiza

BASMELE DESPRE METROU CONTINUĂ. Primarul Emil Boc susține că studiile tehnice pentru aceste proiecte conțin toate soluțiile, inclusiv un plan de managemet al traficului. MATEMATICA, IDIOATA DE EA, ÎL CONTRAZICE. Dar ce contează?

Pornim de la simpla afirmație, pe care nu o poate contesta nimeni, Însuș El, Excelența Sa și Maestrul Primar Emil Boc o recunoaște deja: ”va fi un trafic infernal la Cluj când se vor deschide șantierele pentru metrou, centura metropolitană și drumurile de legătură. Unica axă majoră de trafic Es-Vest va fi blocată de lucrările la metrou și lărgirea de bandă către Florești (incipiența de de Centură Metropolitiană) – ceea ce va face ca accesul către și dinspre Floești (drumul către Gilău – Oradea) să devină IMPRACTICABIL, închis, mort. Capătul celălalt, către Sopor se va ”bucura” de același blocaj (lucrările la depoul metroului), zona IRA va fi blocată de marile proiecte imobiliare anunțate, la fel și Bulevardul Muncii – deci și accesul către și dinspre Aeroport va fi pus pe butuci. Pe axa Nord-Sud, avem pasajul de la Tăietura Turcului, lucrările din Borhanci, poveștile cu pești din Bună Ziua șamd. Practic, chiar nu vedem cum se vor mai putea duce sau veni de la locurile lor de muncă clujenii. Cum vor mai ajunge să-și rezolve probleele administrative, că digitalizarea lui Boc e de domeniul poveștilor cu care-i minte pe cei care i se mai uită în gură de 18 ani.

La care se adaugă milioane de metri cubi de pământ excavat, milioane de litri de motorină arsă, zgomot, praf, poluare. Cică pentru puțină vreme, doi, trei, patru ani… Asta ne zice o administrație INCAPABILĂ să dea la timp nici măcar un amărât obiectiv de investiții: 7 ani pentru Turnul Pompierilor cu care-și face selfie Emil Boc acum, prostindu-i pe prostoii lui că e un mare succes, că sunt 400 de vizitatori pe zi pe treptuțele acelea și pe platformuța aceea pe care încape el și 5 pescăruși; 5 ani pentru 1,5 kilometri de drum la CREIC; 5 ani pentru un pod; 5 ani pentru un parc – numai în cincinale o ține această administrație!

Toată lumea vede discrepanța între declarații și realitatea de pe teren, Maestrul înghite broaște din ce în ce mai mari. Primarul Emil Boc a fost chemat joi să facă un exercițiu de transparență și să răspundă în ce fel va administra marile șantiere ale Clujului, în așa fel încât clujenii să le resimtă la minimum posibil.

”Urmează lucrări de infrastructură în Cluj-Napoca echivalente cu ceea ce s-a executat în ultimii 40-50 de ani în oraș”, susține șeful de proiect al Centurii Metropolitane, Silviu Tegzeșiu. Viteza cu care vor fi executate marile proiecte ale Clujului (centura, metroul, pasajul de la Tăietura Turcului) și managementul viitoarelor șantiere, în așa fel încât deranjul adus traficului și poluarea generată de lucrări să fie minimizate, reprezintă cele două mari teme care ar trebui să existe pe agenda comunității locale, spun reprezentanții USR Cluj.

Parlamentari și consilieri locali au propus public Primăriei să creeze un consiliu consultativ, un fel de celulă de criză din care să facă parte oficiali ai instituției, reprezentanți ai tuturor partidelor politice, specialiști clujeni și care să medieze și să aducă soluții la problemele pe care, cu siguranță, le vor aduce viitoarele șantiere.

Dar Emil Boc nu are de discutat cu ”idioții” care-i contestă autoritatea, el deține ”un portbagaj de documente care conțin toate soluțiile”, iar comunicarea transparentă, față în față, nu este punctul său forte – el preferă să bată din gură singur din fața unui microfon prietenos de la una dintre emisiunile sale de chitanțier.

De unde spune că: ”Sudiile tehnice conțin toate soluțiile atât pentru metrou, cât și pentru centură. Este un plan de manangement al traficului, care se va implementa împreună cu constructorii care vor câștiga licitațiile. Cum au construit alții metrou, așa vom construi și noi, avantajul fiind ca noi vom beneficia de ultimele tehnologii din domeniu”.

Și că totul se va face ”ca la carte”.

Numai că nu știm care ar fi ”cartea” aceea, să nu fie, din nou, un ”Popa Prostu” și să nu ne trezim că stăm în praf, sau noroaie (după cum plouă sau ninge), în nori de motorină arsă, cu afacerile pe butuci – în mare, cam cum au avut în mic cei de pe străzile care s-au ”bucurat” de rebilitările întârziate cu lunile efectuate de administrația Boc.

Că, doar șantierul Centurii Metropolitane, va genera (în cel mai optimist scenariu, dar vom vede că stăm mai rău), un trafic de 250-300 de camioane care vor duce și vor aduce materiale pe șantier, dar și unul adițional care ar trebuie să asigure mobilitatea celor circa 2.000 de muncitori care vor lucra, estimativ, pe șantier. Aceasta neținând cont de proiectul metroului, care, potrivit celor prezentate în cadrul dezbaterii publice, va aduce ”găuri” gigantice săpate în mai multe zone din centrul Clujului (de dimensiunea Cluj Arena, dacă ați uitat ce vă tot zice Ziar de Cluj).

Tegzeșiu a mai arătat că aceste șantiere țin de asumare, dar și de următoarele etape ale implementării efective și de obligativitatea ca fiecare factor implicat să își facă treaba cât mai bine. Mai mult, a arătat acesta, în cazul centurii, este vorba despre un proiect pe următoarea sută de ani, arâtând că, până la realizarea sa, este conștient că, în calitatea de elaboratori ai studiilor vor fi înjurați de mii de oameni pe zi, pe parcursul șantierului, având în vedere disconfortul generat de acesta.

”Va fi un șantier foarte mare la Centura Metropolitană, minimum 2 ani, va fi deranj, că așa sunt șantierele. Trebuie comunicat, informată populația non stop, pas cu pas, despre aceste proiecte, pentru că se va crea un disconfort populației și aceasta trebuie din timp pregătită. La fel și cei care implementează Centura Metropolitană și Metroul – trebuie să comunice deschis și prompt, dar mai ales din timp”, a arătat la Cluj, Alexandru Corlea, cel care coodonează Asociația Pro Infrastructura, citat de curieruldecluj.ro.

Deocamdată, proiectul centurii metropolitane este în faza de licitație, iar cel al metroului în faza în care rezultatul licitație stabilit de Primăria Cluj a fost contestat.

De la aceste premise pornește și analiza lui Szakats Istvan care demonstrează, matematic, cam înspre ce fundătură ne îndreptăm:

99.9% pierderea banilor, 0.01% renegociatul termenelor din PNRR.

Distinși cetățeni prieteni cu aritmetica,

la dezbaterea de joi organizată de USR am aflat de la domnul Silviu Tegzeșiu – inginerul care a contribuit la elaborarea planului de trafic pentru proiectul de metrou, că s-a calculat cu 4.000.000 metri cubi de săpătură (1), transportați cu camioane de 15 mc. Bun. Vă invit să facem niște calcule elementare pornind de la aceste cifre.

4.000.000 metri cubi de săpătură la 15 metri cubi per camion înseamnă 266.666 camioane. Acum,

  1. Dacă contractul de execuție al metroului se semnează în vara 2023 (extrem de improbabil)

2a. Dacă proiectarea durează doar un an (improbabil)

2b. Dacă exproprierile merg șnur (improbabil)

2c. Dacă descărcările arhelologice merg șnur (improbabil) și deci

  1. dacă lucrarea începe în vara 2024, iar pe tot parcursul lucrării nu mai apar deloc probleme de alocare financiară (improbabil) atunci
  2. deoarece lucrările finanțate din PNRR trebuie terminate în august 2026, am avea 2 ani pentru a transporta săpătura în 266.666 camioane, de 15mc fiecare. Asta,
  3. la o muncă de 12 ore susținute pe zi (foarte-foarte improbabil), pe 365 zile sisifice pe an (foarte-foarte improbabil), ne dă 30 camioane pe oră, adică un camion plin, odată la 2 minute.
  4. Săpăturile stațiilor se află pe o axă Est-Vest, iar orașul este desfășurat tot pe aceași axă Est-Vest. Raportat la o secțiune pe această axă, la o viteză medie de deplasare de 20 km/h (improbabil), rezultă un camion odată la 600 metri. Dar camioanele mai trebuie să vină și înapoi, așa că
  5. pe două sensuri de mers, asta înseamnă un camion odată la 300 metri. Rog vizualizați asta în traficul din Cluj-Napca. Dar,
  6. stațiile fiind săpate simultan, în medie odată la kilometru, de fapt puteți să vizualizați trei camioane în deplasare între fiecare două săpături de stații – fiecare lată cât întreaga tramă stradală (2). Cam asta este încărcarea pe secțiune care ar trebui deviată de străzi lăturalnice, nord și sud de ax, timp de 2 ani, în fiecare zi incluzând vichenduri și sărbători legale, de la 8 dimineața până la 8 seara. Vi se pare science-fiction? Așa și este.

Bun.

  1. Pentru a nu ieși din deadline-ul PNRR de august 2026 (care ar echivala cu pierderea banilor) construcția ar trebui să susțină acest ritm cu o productivitate perfectă la încărcare (improbabil), productivitate perfectă la descărcare (improbabil), și zero accidente sau ambuteiaje sau defecțiuni (improbabil), tot timp de 2 ani, în fiecare zi, inclusiv vichenduri și sărbători legale, de la 8 dimineața până la 8 seara. Dar aceste impronabilități, coroborate cu cele scrise mai înainte, nu se mai cheamă nu „foarte-foarte-foarte-foarte-foarte improbabil”. Poți să-ți tot îmbărbătezi Nea Nicul în fața plutonului de execuție ca o Academiciană Lenă ce te afl că hai curaj hani, probabilitatea teoretică ca toate gloanțele să te ocoloescă este nonzero. Da bă, teoretic e nonzero. Dar în practică, din zece mii de încercări, fix de zece mii de ori se cheamă că ai murit.

În concluzie,

  1. Dacă Cluj-Napoca nu se apucă de lucrare, banii PNRR se pierd – în sensul că pa, se duc la București. Dar
  2. chiar dacă Cluj-Napoca s-ar apuca de lucrare, banii din PNRR, pe baza termenelor de acum, tot se pierd – deoarece ritmul calculat e pur și simplu imposibil de susținut fără o singură hibă. Ca atare,
  3. singura soluție de supraviețuire politică (cu prețul prelungirii agoniei orașului) ar fi să meargă cineva să mai tragă de termene la UE. Dar în acest moment,
  4. România tocmai trebuie să renunțe la niște miliarde de euro din PNRR (care înseamnă renunțarea la proiecte) și
  5. România tocmai e certată de UE din cauza pensiilor speciale (dar nu numai) de stăm să pierdem tranșe întregi de finanțare. Ca atare,
  6. în acest moment România nu pare să aibă un ascendent promițător pentru a începe să-și re-renegocieze termenele de livrare din PNRR. În plus, și când se duce… între atâtea lucruri babane pentru care să se tragă, cine o să mai tragă și pentru Napocel? Primarul Boc? Meh, că
  7. în ultima vreme edilul Clujului et al. au ajuns personaje cam marginale în negocierile de la Centru (vezi și epopeica lor performanță în negocierea finanțării a patru spitale, „prinse” AF în PNRR).

Deci.

Cât o mai lungim din texte? Cât o mai dregem? E deja jenibil la ce adâncimi am ajuns de la cândva-atât-de-hotărât-spusul „tot proiectul de 14 stații prins în PNRR, la cheie în 2026”? Ura! Acum suntem la 9 stații, cu 15% finanțare, nefuncțional în 2026, și ghici ce? tot îi moartă. Cât o mai tot scăldăm? Cât mai mizăm pe faptul că cetățeanul e oricum fie prost, fie mai poate fi prostit cu noi dume, preț de încă câteva reîncarnări în mandate?

Ce ar fi să mai încercați și pe bune? Ca pentru niște cetățeni pe care nu-i cosiderați idioți? Curaj!

  1. Câteva calcule pentru Lenele Academicienele:
  • cu 8 ore de lucru susținut pe zi
  • cu 251 zile de lucru pe an, timp de 2 ani
  • cu o productivitate medie de 80% la încărcare
  • cu o productivitate medie de 80% la descărcare
  • cu o gâtuire a transportului de 20%

ca să nu pierdem banii din PNRR, am avea nevoie de 130 camioane pe oră la metrou. Timp de 2 ani. Unul la mai puțin de 30 secunde.

La revedere.

(1) Citat Tegzeșiu, S. 40:43 în dezbatere: „în zona stațiile deranjul este mare pentru că se face în primul rând o incintă în care urmează să se realizeze pereții galeriilor și toată stația, care se face în săpătură deschisă, asta înseamnă volume mari de săpătură, deci aproape încă 4 mil de mc care trebuie excavați , care trebuie…găsit soluțile tehnice dacă discutăm pe Memorandumului cum trebuie să duci traficul”

(2) Citat Tegzeșiu, S. 39:07 în dezbatere „referitor la partea de metrou…în prima parte se vor face stațiile din zona Calvaria până dincolo de pasajul de la intersecție Teodor Mihali cu Aurel Vlaicu, toate se vor desfășura simultan…în zonă stațiile vor exista săpături adânci care înseamnă 20 de metri adâncime sau chiar mai adânci în câteva locuri, cu o lățime minimă de 25-30 de metri, asta înseamnă că ocupă aproape întreaga tramă stradală existentă…”

Să facem precizarea că în analiză se vorbește de camioane de 40 de tone în care se încarcă 15 mc de pământ – să nu fie discuții. Sunt basculante care au volum util 60 mc. S-au luat cifrele maxime din capacitățile unităților de transport din fișele tehnice. 60 mc pământ = aproximativ 100 tone. Nu se poate încărca mai mult de 25 to pe un vehicul. Prin urmare, 25 tone pământ = 15 mc.

Și nu vorbim despre un singur santier cu linia logistică pe un singur drum (ca în analiza lui Szakats Istvan), unde la fiecare 300 de m e câte un camion pe fiecare sens care pleacă la fiecare 30 de secunde, ci de 10 puncte de lucru (9 stații + depou), diferite. Din start, asta ar însemna, presupunând că e corect calculul inițial, ca, o dată la 30 de secunde pleacă un camion DE UNDEVA, nu toate din același loc. Care se vor intersecta, totuși, undeva de pe axa Est-Vest, cu axa Nord-Sud, își vor acorda prioritate, se vor încadra frumos în trafic, nu vor încurca cu nimic traficul băștinaș care, nu e așa? – se desfășoară MINUNAT la ora la care citiți aceste rânduri (dacă le citiți).

Apoi, 4.000.000 mc de săpături trebuie înmulțiți cu un indice de 1,3-1,4 întrucât pământul e compactat, după excavare volumul e cam cu 30-40% mai mare. Adică 266.666 de camioane + încă un nr 30-40% de camioane. Sunt detalii care țin de execuție și pe care neluându-le în calcul ajungi la depășirea de timp și costuri.

Apoi, camioanele acelea am stabilit că nu zboară. Pe unde le scoți din oraș, fără să distrugi străzile adiacente șantierului? La ce distanță de oraș depozitezi 4 milioane de mc? Unde va fi halda, haldele? Dar vorba unui comentator, până face Boc metroul, au să zboare și camioanele…

Teama mare a tuturor este că se vor face niște gropi care vor fi abandonate pentru următorul secol și ceva. Că, vorba aia: ”atâta s-a putut, boss”… Că acest proiect va fi lovitura de grație adusă orașului. Doar, din experiența celorlalte proiecte, minuscule față de metrou, ne putem imagina dimensiunea catastrofei.

Dar poate face Emil Boc linii dedicate pentru camioane, sau, având în vedere cadența cu care acestea intră în trafic, le transformă și în mijloace de transport în comun. Sau facem un efort toți clujenii și luăm pământ în plăsuțe, serviete, rucsaci, portbagajul mașinilor și-l scoatem afară din oraș – ajutăm, nu numai dăm din gură.

Da, există tehnologie nouă, cu ajutorul căreia se poate realiza orice, dar vorba unui comentator (raportat la Aventurile administrative ale lui Emil Boc în Cluj-Napoca): ”tehnic și gurile de canal se pot alinia la nivelul carosabilului, dar numai până la o anumită longitudine. Deja de la est de Arad nu se mai poate. La Cluj amenajarea unei alei și a unei balustrade în parcul Rozelor durează deja de 2 ani și nu sunt semne că s-ar apropia de finalizare.”

Ce ar mai fi de spus, că deja sunt destule comentarii la această analiză a lui Szakats Istvan. Ar fi o discuție despre câte locuri de muncă ar aduce aceste șantiere. Dar, pentru fiecare loc de camionagiu, săpător (necalificat) șamd obținut, se va pierde o slujbă mai bine plătită în IT, medicină, mai găsiți dumneavoastră o slujbă dintre cele care nu vor suporta poluarea, mai ales fonică, sau nu vor mai ajunge fizic la locurile de muncă (calificat).

De exemplu, centura trebuia făcută acum 15 ani, fără îngustările și șicanele de trafic inventate de Boc după ce a pus pe butuci orașul cu amicii săi de Urbansim de Cumetrie. După ce a produs haosul, aglomerând, fără cap, orașul cu noi cartiere dormitor, s-a adaptat până i-a fătat ideea metroului – idee pe care o respingea vehement în urmă cu un deceniu, când, poate, era sustenabilă. Trebuia el să se țină de ce a promis: prelungire linie de tramvai, centuri ocolitoare, să lase poveștile cu pești.

Dar când te împuți în funcție, ai tendințe de îndumnezeire și-ncepi să te strici de cap. De aceea limitarea mandatelor de ales ar trebui discutată mai serios.

Succes!