Eveniment

Banii Sănătăţii se joacă azi la concursul pentru șefia Caselor Judeţene de Sănătate. Candidează 24 dintre cei 41 de directori generali în funcție

Astăzi începe concursul pentru ocuparea a 37 de posturi de director general la Casele Județene de Asigurări de Sănătate, instituții care au pe mână, în 2021, un buget de aproape 45 de miliarde de lei. Două treimi dintre candidați ocupă deja aceste funcții. În total, s-au înscris 60 de persoane, existând câteva județe în care postul este vânat de câte trei sau patru candidați. La polul opus, în trei județe nu s-a înscris nimeni.

Proba scrisă se va desfășura în această dimineață, la Spitalul Universitar de Urgență București, urmând ca, în maximum patru zile, să aibă loc un interviu al candidaților. Acesta din urmă le va testa cunoștințele teoretice, practice și abilitățile/competențele manageriale.

  • Conform Biroului de Presă al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, s-au înscris 60 de persoane, în trei județe (Dolj, Olt, Timiș) procedura fiind anulată deoarece nu a fost depus nici un dosar.
  • În 24 de județe (Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Prahova, Satu-Mare, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Municipiul București) candidează și directorii în funcție.
  • În 15 județe, aceștia sunt candidaţi unici (Alba, Bihor, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Maramureș, Mureș, Prahova, Suceava, Vâlcea, Vrancea, Municipiul București).
  • Deși răspunsul Casei Naționale nu include Iașul, și în acest județ este întâlnită o situație similară, unic candidat fiind actualul director, Radu Țibichi. În Arad, Bistrița-Năsăud, Botoșani și Buzău sunt câte trei candidați, iar în Dâmbovița, patru.

Concursul este primul din istoria Casei Naționale în care numele candidaților au fost secretizate, aceștia invocând GDPR.

”Mulţi candidaţi au solicitat ca numele şi rezultatul obţinut de ei la concurs să nu se publice, prin raportare la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

În acest sens, prin formularul de înscriere la concurs, candidaţii şi-au exprimat consimţământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal şi atribuirea unui cod format din indicativul judeţului şi numărul de înregistrare al dosarului de concurs la Cabinet Preşedinte CNAS, care să fie afişat cu rezultatul fiecărei etape a concursului”, a transmis instituția. Pe de altă parte, în toate celelalte concursuri organizate de Casa Națională înainte și după cel pentru șefii Caselor Județene, numele candidaților apar, Biroul de Presă transmițând, referitor la acest aspect, că ”La concursurile anterioare pentru ocuparea unor funcţii de execuţie, candidaţii şi-au exprimat acordul pentru afişarea nominală a rezultatelor.”

Reformarea sistemului de conducere al Caselor de Sănătate a demarat în primăvara lui 2020, atunci când fostul șef al Casei Naționale a întrerupt toate mandatele în derulare, a numit directori interimari și a anunțat organizarea unui concurs în care să fie introduse criterii de performanță suplimentare.

Ordonanța de Urgență care prevedea și aceste lucruri a fost, însă, declarată neconstituțională în iunie 2020, iar procedura a fost reluată de-abia în aprilie 2021.

Comparativ cu dosarul necesar candidaților anul trecut, la procedura anulată, acum sare în evidență ”îmblânzirea” unei condiții-cheie: reducerea perioadei de activitate într-o funcție de conducere de la 5 ani la 2 ani.

”Condiția referitoare la minimul anilor de experiență în funcții de conducere este de doi ani pentru înscrierea la concursul actual pentru stimularea participării şi a persoanelor tinere”, a fost explicația Casei într-un răspuns pentru G4Media.

Șefii Caselor de Sănătate au o putere financiară uriașă, gestionând deseori cele mai mari bugete dintr-un județ. Spre exemplu, în 2019, Casa Județeană de Sănătate Iași a avut un buget de 2,5 miliarde lei, în timp ce municipiul Iași, unul dintre cele mai mari din țară, de-abia a depășit 970 de milioane de lei.

Pe baza unor negocieri cu directori de spitale, patroni de firme din domeniu și medici, directorii generali împart sumele necesare pentru derularea activităților medicale din județul lor, în decurs de un an.

Bugetul pe acest an Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este de 44,8 miliarde de lei, fiind una dintre instituțiile publice cu cel mai mare buget din țară.

Iar miza este și a fost: cine fură banii de medicamente: partidul care pune ministrul, sau partidul care numește pe şeful Casei Naţionale (Judeţene) de Asigurări de Sănătate? Căci hoţii nu cunosc decât 2 posibilităţi: ministerul să controleze CNAS-ul (adică să împartă prada) sau CNAS-ul să fie independent (adică prada să se ducă numai la unii). Nimeni n-a vrut până acum să reglementeze piaţa, pentru că niciunul din aceşti experţi, manageri, gestionari şi chiar moralişti nu se gândeşte decât la interesul său. Şi trebuie s-o recunoaştem: la împărţeala portofoliilor din orice coaliţie, fără controlul CNAS ministeriatul Sănătăţii n-are niciun haz. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *