Exista doua familii de acizi grasi esentiali. Acestia trebuie inclusi in hrana noastra de zi cu zi, organismul nefiind in stare sa-i sintetizeze singuri. Sunt denumiti acizi grasi Omega 3 si Omega 6.
Omega 3 si Omega 6
Precursorul familiei acizilor grasi Omega 3 este acidul linoleic. Acesta poate fi convertit in AEP (acid eicosapentaenoic) si ADH (acid deicosahexaenoic) din care sunt sintetizati acizii grasi din grupul prostaglandinelor de tip 3, substante foarte importante si cu un rol deosebit in mentinerea sanatatii, cu o actiune puternic antiinflamatoare si protectoare pentru inima si vasele de sange.
Precursorul familiei acizilor grasi Omega 6 este acidul linoleic. Acesta poate fi convertit in acid gamma-linolenic sau AGL, aflat in cantitati mari in uleiul de ciubotica cucului sau in uleiul de limba mielului.
Avem nevoie in egala masura de acizii grasi Omega 3 si Omega 6! Alimentatia majoritatii oamenilor este frecvent deficitara in ambele categorii, in special in acizii grasi de tip Omega 3. Cea mai bogata sursa alimentara o constituie semintele si alunele, care furnizeaza si vitamina E, un factor protector natural. Trebuie sa consumam aceste alimente in stare proaspata pentru a putea beneficia de calitatile lor naturale, sau, asemenea eschimosilor, putem afla secretele imbinarii optime a principiilor alimentare.
Circuitul grasimilor in natura
Pestii au un continut bogat in acizi grasi Omega 3, fiindca se hranesc cu plancton din apele reci. Ei metabolizeaza acidul linoleic in AEP si vor fi mancati, la randul lor, de pesti carnivori cum sunt macroul si heringul, care vor voncentra mai mult AEP pana cand vor fi inghititi de catre o foca.
Prin urmare, eschimosii care se hranesc cu carne de foca vor ingera cantitati semnificative de AEP concentrat. Deoarece carnea de foca nu este suficient de aspectuoasa pentru gusturile populatiei din tarile industrializate, aceasta lipsa poate fi foarte bine compensata prin includerea in regimul alimentar a pestilor grasi sau carnivori, ca somonul, heringul, macroul ori sardinele.
Alta varianta ar fi suplimentul zilnic de AEP concentrat, care de obicei contine si mici cantitati de ADH si vitamina E, pentru a preveni procesele de oxidare.
Enigma sanatatii eschimosilor
Lantul alimentar descris mai sus a explicat si enigma eschimosilor. Alimentatia traditionala a eschimosilor este una dintre cele mai bogate in grasimi si colesterol si totusi afectiunile cardiovasculare sunt absente in randurile acestei populatii.
O asemenea anomalie a suscitat atat de mult interes incat, in 1974, dr. Hugh Sinclair, un cercetator in domeniul medicinei de la Universitatea Oxford, si-a propus s-o investigheaze. El s-a intors in Anglia inarmat cu suficienta carne de foca, peste, crustacee si moluste pentru a se hrani timp de 100 de zile.
In acest interval de timp, sangele sau s-a subtiat, nivelul trigliceridelor (grasimilor din sange) a scazut dramatic, iar nivelul de HDL colesterol (bun) a crescut. Ela a descoperit elixirul care ii proteja pe eschimosi, si anume alimentatia compusa din principii nutritive exceptional de bogate in acidul gras esential AEP.
Afland de dieta neobisnuita descoperita de sir Hugh Sinclair, caruia i s-a acordat titlul de cavaler pentru contributiile sale in domeniul medicinei, o serie de cercetatori au inceput sa studieze in anii ’80 rolul benefic al AEP in mentinerea sanatatii inimii si arterelor. Aceste studii sunt impartite in doua categorii: cele care au investigat diferentele legate de bolile cardiovasculare intre persoanele cu aport alimentar crescut, respectiv, scazut de AEP si cele in care AEP a fost administrat sub forma de preparate din peste si, respectiv, capsule, pentrua-i aprecia efectul asupra prevenirii sau vindecarii afectiunilor cardiovasculare.
Consumul de peste si bolile cardiovasculare
Un astfel de studiu a fost efectuat in Japonia, in anul 1980. in ciuda statisticilor care atesta faptul ca numarul fumatorilor depaseste cifra statistica medie, japonezii detin un record de longevitate neinregistrat in alte tari industrializate. Ca si in cazul eschimosilor, alimentatia lor se remarca printr-un aport crescut de peste. Masurandu-se nivelurile sanguine ale AEP, s-a constatat faptul ca japonezii prezinta valori mult mai mari ale AEP comparativ cu britanicii sau americanii. In consecinta, persoanele cu niveluri mari de AEP vor trai sanatosi mai mult timp.
Potrivit studiului efectuat in 1985 asupra unui numar de 850 de barbati din orasul olandez Zutphen, ce au fost urmariti pe o perioada de 20 de ani, cei care mancau peste de doua ori pe saptamana au prezentat o incidenta mai mica a bolilor cardiovasculare.
In America, a fost aplicat unui grup de 6000 de barbati cu risc inalt de boala cardiovasculoara un experiment pe scara larga, intitulat “Studiul pentru Interventia Factorilor Multipli de Risc). S-a descoperit ca relatia dintre aportul de acizi grasi polinesaturati de tip Omega 3 si rata mortalitatii este invers proportionala: cu cat aportul este mai mare, cu atat mortalitatea scade. Cercetatorii au conchis ca acizii grasi polinesaturati de tip Omega 3 protejeaza organismul impotriva bolilor cardiovasculare.
Un studiu mai restrans, ce a fost facut publicin 1994 si care includea 306 barbati si femei din Edinburg a confirmat existenta unei relatii stranse intre valorile joase ale AEP din sange si gradul inalt de risc pentru bolile cardiovasculare.
Acestea si mai multe studii conformaca avemsuficiente motive sa testam efectele administrarii uleiului de peste, si in special AEP, persoanelor cu afectiuni cardiovasculare.
.ro