Activiștii de mediu clujeni au intrat în alertă în urma solicitării de către Consiliul Județean Cluj a autorizației integrate de mediu din partea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj, proiect inițiat de administrația județeană în 2011 și rămas nerealizat până în prezent. După cum arată activiștii clujeni în cadrul unei petiții lansate online, lucrările la prima celulă de prelucrare a gunoaielor nu răspunde tuturor exigențelor legale, iar perioada stării de urgență pare să reprezinte pentru administrația liberală clujeană momentul propice pentru a obține avizul de mediu astfel încât să poată inaugura în scop electoral o primă celulă de prelucrare a deșeurilor, promisiune lansată de Consiliul Județean Cluj cu ani în urmă, dar amânată la nesfârșit.
Petiția poate fi consultată și semnată aici.
Conform activiștilor de mediu clujeni, documentația depusă de către reprezentanții Consiliului Județean Cluj pentru obținerea avizului de mediu necesar, anunță „o serie de catastrofe ecologice și sociale”, notează inițiatorii petiției.
Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, un proiect întins pe o perioadă de 9 ani, a băgat România în infringement din cauza gunoaielor. Încă din ianuarie 2020, reprezentanții administrației județene anunțau darea în folosință a acestui mega proiect de pe-o lună pe alta, de pe o zi pe alta, fără a-l încheia definitiv. Mai mult, Consiliul Județean Cluj a solicitat autorizațiile necesare din partea Agenției de Protecție a Mediului Cluj, în condițiile în care o serie de detalii ale acestui centru scot la iveală aspecte mai mult sau mai puțin legale. Probabil cel mai simptomatic aspect vizează distanța legală dintre centrul de prelucrare al deșeurilor și locuințele modulare unde Primăria a mutat zeci de familii defavorizate de pe strada Coastei în preajma gropilor de gunoi ale Clujului.
„Consiliul Județean solicită, din nou, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului emiterea autorizației integrate de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor.
Documentația, practic, pre-anunță o serie de catastrofe ecologice și sociale.
Semnează acum Petiția prin care solicităm ANMP să NU emită autorizația solicitată, pentru a-i fi înmânată azi 30 aprilie – ultima zi în care acest lucru mai este posibil.
Detalii:
După ce la prima încercare – în ianuarie 2020 – a mai solicitat o dată ANPM emiterea autorizației integrate de mediu pentru CMID – dar a fost retrimis în bancă să mai aprofundeze subiectul, iată, acum Consiliul Județean Cluj iese din nou la rampă.
Cele două documente, disponibile pe siteul ANPM pot fi consultate (1) aici și (2) aici.
În ele, sub semnătura proprie, Președintele Consiliului Județean solicită (la mai bine de 8 ani de când a promis ca va face) emiterea autorizației de mediu pentru măcar acea bucățică a CMID care (în sfârșit) ar funcționa, anume groapa unde ar putea să-și arunce gunoiul, că de prelucrat „integrat” nu poate fi vorba”, apreciază inițiatorii petiției.
După cum notează activiștii de mediu din Cluj, „documentația depusă suferă de multiple lacune”, iar în elaborarea petiției înaintate, aceștia au consultat mai mulți specialiști în domeniul protecției mediului.
„Prezentul text a fost scris cu consultarea mai multor specialiști de mediu.
Referințele de tip (2) p.35 indică documentul 2 – în cazul de față Raportul de Amplasament (link mai sus), pagina 35.
1. Suprafața de depozitare a gunoaielor la CMID (practic, o suprafață imensă, deschisă, în care se aruncă gunoiul întregului județ, adus cu camioanele) este de 8,95 hectare (1) p. 14.
2. La Cluj, media precipitațiilor anuale este de 557mm (2) p. 35.
3. Prin înmulțire, suprafața celulei de depozitare colectează, pe an, 498515000 litri de precipitație, adică 49851,5 metri cubi, însemnând în medie 136.5mc pe zi.
Zilnic – în medie – 136.5mc de precipitații cad peste gunoiul depozitat în farfuria imensă, deschisă, se îmbibă în gunoi și se transformă în 136.5mc de levigat. Acest levigat trebuie tratat.
4. Conform documentației, capacitatea staţiei de tratare levigat (Klarwin) prevăzută pentru CMID, este de 106 m3/zi. (1)p. 18.
5. 136.5 este mai mare ca 106. Astfel, în CMID se produc pe zi – în medie – cu 30mc de levigat mai mult decât poate stația să neutralizeze (dacă merge neîntrerupt).
Asta înseamnă 10950mc de levigat în exces pe an.
Pentru vizualizare, vorbim de-un lac toxic de-un hectar, adânc de-un metru, care se tot adună și crește la fundul depozitului de gunoaie. Și nu poți scăpa de ea, că nu ai capacitate. Că n-ai prevăzut-o de la început.
6. Stația Klarwin produce permeat (netoxic) și concentrat de levigat, la o rată de 8/1 (1)p. 81. Permeatul se dă drumul în Zăpodie (1)p99, iar concentratul vine redepus în depozit (1)p. 119. Asta înseamnă zilnic 13.25mc de concentrat de levigat, adică anual, încă 4836.25 mc repompat în depozit. Atunci, în total, vorbim deja de 15786.25 metri cubi de zaț toxic (un lac de un hectar la un metru jumate adâncime) care se tot adună în exces, zi de zi, an de an, în fundul depozitului, cu care nu ai ce face, și în care ți se îmbibă tot gunoiul ca savarina. Și care până la urmă, cu anii, nu poate decât să o dea în supra plin.
M1. Subdimensionarea capacității stației de tratare a levigatului este un motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID.
7. Suprafața de depozitare a gunoaielor la CMID e compusă din 3 sub-depozite, interconectate (1) p. 40. Fiecare este înclinată, într-un unghi de 7.2% (1) p.38. Așa cum știm, în orice farfurie înclinată supa se adună la peretele de jos. Și aici e la fel.
Dar un unghi de 7,2% înseamnă o înclinare de 7m la 100m, iar digul celulei este înalt de 5m. E atât de înclinat, încât dacă umpli farfuria cu levigat până la refuz, la capătul din sus fundul încă rămâne uscat. Bine uscat. Dar niciuna din cele 3 farfurii de la CMID nu o poți umple până la refuz, până la buza digului, că riști să-ți cedeze oricare și să-ți le rupă, în lanț, pe toate care sunt în aval. Tot terenul pe care s-a construit CMID este extrem de instabil, încadrarea zonei fiind de “risc geotehnic major” (2) p. 11.
8. În asemenea condiții de risc, este impetuos necesar să poți supraveghea și mai ales repara hidroizolația farfuriilor. Dar deoarece capacitatea stației de levigat e mai mică decât rata cu care levigatul se adună, o dată ce i-ai dat drumul la CMID, tu practic nu mai poți interveni la hidroizolație, că ți-e sub levigat – un levigat care îți crește constant la peretele de jos a fiecărei farfurii înclinate.
9. De fapt, totuși, îl poți repara: scoți dopul și îi dai drumul la levigatul netratat din depozit în Zăpodie, a’ la Tișe, 2018.
Și când s-a golit, te bagi la reparat. Catastrofă ecologică? Sigur.Dar Alin Tișe a obișnuit deja Clujul cu asta, acum doi ani. Că acum o să fie pe față, premeditat, știut de toată lumea dinainte, cu avizul ANPM?
Îi pasă cuiva?
10. Nu pare. Încă mai mult, documentația aruncă în cârca operatorului CMID sarcina de a elabora așa-zisul “plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale pentru obiectiv” – (2) p. 53 – dar practic îi dă doar șansa ca prima dată să polueze premeditat dacă trebuie să intervină.
M2. Faptul că în condițiile constructive date Operatorul nu are cum să intervină la hidroizolația subcelulelor fără să producă înainte – premeditat – o catastrofă ecologică, este un al doilea motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID.
11. CMID e prevăzut cu o stație de colectare a levigatului, de 650mc (1)p. 77.
12. Acum un an, la sfârșitul lunii aprilie 2019, în patru zile (27-30) au căzut la Cluj 59.9mm de ploi (v. arhivele Accuweather). În 2019 au fost în total 3 asemenea ocazii, și nici măcar nu au fost remarcate ca evenimente meteo deosebite. 59.9mm pe 8.95 hectare înseamnă 5361.05mc – adică de 9.4 ori volumul bazinului de colectare a levigatului. Dacă precipitațiile în 4 zile puteau să depășească capacitatea bazinului de colectare a levigatului de aproape 10 ori, ce-o să facă cu sistemul o lună de toamnă ploioasă, cum a fost septembrie 2017? Sau aprilie 2018?
12. Dacă se va rupe oricare dintre baraje, nu va veni “doar” levigat în jos pe Zăpodie: va veni TOT gunoiul județului depozitat în celulele CMID, spălat în jos pe vale, 3.7 kilometri până la Someș, și apoi și mai în jos. În urma viiturii de levigat și gunoaie zona va arăta apocaliptic, mai rău decât este zona Pata Rât acum.
13. Totuși, documentația depusă de CJ aruncă tot în cârca Operatorului CMID și sarcina de-a elabora și aplica așa-zisele procedurile pentru situații speciale, cum ar fi fenomene meteo deosebite (2) p. 63. Practic în schimb, prin condițiile tehnice oferite, nu îi dă nicio șansă pentru a răspunde la aceste fenomene.
M3. Condițiile constructive actuale aduc riscul unei catastrofe ecologice majore. Coroborate cu acutizarea globală a fenomenelor meteorologice extreme, acestea sunt un al treilea motiv în sine suficient ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID.
14. Documentația depusă de Consiliul Județean Cluj apreciază că “Zonele protejate (locuințele), se află la distanțe mai mari de 1000 m față de celula de depozitare, respectându-se distanța minimă de protecție sanitară prevazută în Ord. M.S. nr. 119/2014 art. 11 alin(1)” (1)p. 20.
Această afimație este neadevărată.
În fapt, distanțele până la zonele locuite sunt de 850m în direcția NE (Dezmir).
M4. Nerespectarea cadrului legal în vigoare este al patrulea motiv în sine suficient ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID.
Concluzie
În ciuda insistenței Consiliului Județean ca “datorită depășirii capacității de depozitare a deșeurilor din depozitul de deșeuri de la Pata Rât se impune ca parte din investiția CMID Cluj să poată fi pusă în funcțiune ( zona administrativă si celula de depozitare )” (1) p. 157, emiterea autorizației integrate de mediu pentru CMID în forma actuală ar constitui un act major de iresponsabilitate, care ar genera o serie de catastrofe ecologice practic preanunțate – cu urmări ecologice și sociale extrem de grave.
Pentru decizia luată, Agenția Națională pentru Protecția Mediului va purta întreaga responsabilitate”, arată semnatarii petiției.
Consultă și semnează petiția aici.
CITEȘTE ȘI: În direct, din groapa de gunoi a Clujului: „Pata Rât nu e istorie! Din păcate, istoria se REPETĂ”