In vizor

Autoritatile judetene si nationale nu au considerat accidentul aviatic din Apuseni drept "o situatie de urgenta"

Infiintarea imediata a unui Comitet care sa controleze dintr-un singur punct de comanda functionarea tuturor institutiilor implicate intr-o salvare este obligatorie in „situatii de urgenta”, in Romania, inca din 2004. Nici premierul tarii, nici prefectul Clujului nu au tinut cont de asta in cazul accidentului aviatic din Muntii Apuseni din 20 ianuarie.

In 2004, premergator aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si in contextul atentatelor din Spania si Rusia, Guvernul Adrian Nastase a infiintat, prin ordonanta de urgenta, un Sistem National de Management al Situatiilor de Urgenta. Cateva luni mai tarziu, o Hotarare a Guvernului descrie in amanunt cum ar trebui sa se formeze imediat o „celula de criza” la Ministerul de Interne, sub conducerea ministrului si in coordonarea prim-ministrului. Desi ordonanta si legea sunt in continuare in vigoare, acest lucru nu s-a intamplat dupa prabusirea avionului in Muntii Apuseni.

Se pare ca premierul Victor Ponta a uitat de existenta Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta atunci cand a declarat, dupa ce operatiunea de cautare a victimelor accidentului de aviatie din Apuseni a fost declarata oficial „un esec”, ca va construi unul “mai aprig si mai frumos”.

“Voi infiinta, in cel mai scurt timp, la nivelul Guvernului, comitetul interministerial de interventie in situatii de urgenta pentru ca in viitor asemenea situatii sa poata sa fie evitate si interventia sa se faca mai rapid si mai eficient”, a fost solutia avansata public de premierul Victor Ponta.

Daca legea era insa respectata, Radu Stroe ar fi trebuit sa conduca o celula de criza din care sa fi facut parte Ramona Manescu, din functia de sefa a Ministerului Transporturilor, si reprezentanti ai institutiilor subordonate: fostul sef al ROMATSA, Aleodor Francu; Marcel Opris de la STS si reprezentanti ai tuturoror structurilor din MAI responsabile pe interventie – IGSU (Ion Burlui), Jandarmi, Pompieri, secretarul de stat pentru probleme de ordine public – Florea Oprea si secretarul de stat pentru relatia cu prefecturile si ISU, Catalin Chiper.

In locul acestui Comitet, conform raportului oficial prezentat in Guvern, la comanda intregii operatiuni de salvare s-a aflat doar ISU Alba.

„MApN a luat legatura cu ROMATSA si a transmis disponibilitatea ministerului de a participa cu forte la actiunile de cautare/salvare.  Seful de tura ROMATSA  a informat ca acestea sunt coordonate de ISU Alba”, se arata in documentul oficial.

Cu toate acestea, asa cum s-a demonstrat ulterior, accidentul aviatic a avut loc pe suprafata judetului Cluj. In acest caz, prefectul Gheorghe Vuscan ar fi trebuit sa ia in maini fraiele anchetei, din functia sa de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.

“Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (C.J.S.U.)  se constituie si functioneaza, potrivit legii, sub conducerea nemijlocita a prefectului, ca organism interinstitutional de sprijin al managementului situatiilor de urgent”, spune legea.

Astfel, Vuscan trebuia sa organizeze rapid o intalnire cu cel putin o parte dintre cei 48 de membri oficiali ai comitetului de la Cluj – presedintele Consiliului Judetan Cluj, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina Cluj-Napoca, seful Inspectoratului de Jandarmi Judetean, cel al Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, un reprezentant al directiei Judetene de Paza si Ordine, directorul de la Crucea Rosie, managerul general al Serviciului de Ambulanta al Judetului si multi altii.

“Intr-o asemenea situatie este un plan operational de interventie. Se declanseaza automat codul rosu, prin care toate structurile sunt anuntate. Iar codul s-a declansat, eu am coordonat aceasta operatiune”, a declarat Gheorghe Vuscan pentru Ziar de Cluj.

Prefectul si presedintele Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta spune ca partea de identificare a avionului nu mai revine comitetului pe care il conduce:

“Timpul trecea si nu mai stiam ce sa facem, asa ca am plecat pe teren. Celula de criza nu inseamna sa stai cu 10 oameni la masa. Noi am actionat pe partea a doua, la fata locului”.

In timp ce Vuscan sustine ca si-a asumat in totalitate atributiile de sef al comitetului, vicepresedintele aceleiasi structuri, Horea Uioreanu, spune ca nu stie nimic despre infiintarea acesteia.

“Eu nu am fost convocat, dar asta nu inseamna ca nu am participat la actiunea din acea noapte”, declara Uioreanu.

La fel au procedat si seful Ambulantei, Horia Simu, si cel al Directiei Silvice Cluj, Dorel Oros. Ambii au actionat mai mult instinctual decat la indicatiile presedintelui comitetului pentru situatii de urgenta.

“Nu trebuia sa ma sune nimeni, am fost acolo”, a spus Simu. La fel a facut si Oros: “Am vorbit cu seful de Ocol din zona Belis imediat ce am aflat. Daca iti cade o piatra in gradina, te duci sa o cauti; e o regula, nu trebuie sa te sune nimeni”.

Sistemul National de management al Situatiilor de Urgenta are in compunere:

1) comitete pentru situatii de urgenta (la nivel national, ministerial, al municipiului Bucuresti, judetean si local);

2) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (rol de integrator – asigura transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul National catre autoritatile administratiei publice centrale si locale)

3) servicii publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgenta (inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta);

4) centre operative pentru situatii de urgenta (permanente / temporare – se constituie in cadrul ministerelor si celorlalte institutii din cadrul sistemului, pentru a asigura fluxul de informatii anterior sau in momentul producerii unei situatii de urgenta);

5) comandantul actiunii (asigura coordonarea unitara la locul producerii evenimentului exce
ptional).

sursa foto: citynews.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *