Acum mai bine de jumătate de an, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie făcea publică harta localităților fără medici de familie sau cu medici insuficienți. Situația prezentată este oglinda fidelă a lipsei de interes a autorităților române în domeniul sănătății – cu excepția cazurilor în care au posibilitatea de a fura ceva, sau a de se lăuda, în mod mincinos, cu câte au făcut pentru binele românilor.
Mai mult de jumătate din localitățile din România (53%) nu au niciun medic de familie sau au medici de familie insuficienți, arătau datele centralizate și prezentate la începutul anului de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie. 328 de localități (comune) din România nu au nici un medic de familie, iar 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc.
Între timp, încă două comune din județul Vaslui au rămas între timp fără medic de familie, comparativ cu harta realizată pe baza datelor de anul trecut, și, probabil, Vaslui „nu este singurul județ în această situație”.
Ce s-a întâmplat în jumătatea de an care a trecut de atunci, ce măsuri au luat autoritățile preocupate mai mult să umple buzunarele amicilor prin ”lupta” împotriva COVID-19? NIMIC! Conform reprezentanților Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, autoritățile nu au luat, în aceste 6 luni, nicio măsură pentru a stimula medicina de familie și „a face această specialitate mai atractivă”, iar situația „nu putea decât să se înrăutățească”.
„Motivele pentru care comunele rămân fără medici de familie sunt decesul medicului, schimbarea specialității, angajarea ca medici generaliști în serviciile de ambulanță sau camere de gardă ale spitalelor, cabinete medicale din structura MAI sau MApN, cabinete școlare, cabinete de medicina familiei din localități urbane”, au comunicat reprezentanții medicilor de familie.
Numai în ultima lună au decedat în urma infecției cu noul coronavirus trei medici de familie care îngrijeau locuitorii din comune din județele Vâlcea, Maramureș și Dâmbovița.
Cum arată deficitul de medici de familie în cifre (date făcute publice la începutul anului):
- 328 de localități (comune) din România nu au nici un medic de familie.
- 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc.
- din 1.414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2.187 de medici de familie.
- doar 1.496 de localități din România (47%) au suficienți medici de familie.
- 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă. Cel mai mare excedent este în municipiul București, urmat de alte centre universitare.
Strategia pentru medicina de familie și planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acțiuni concrete pentru remedierea situației, arată reprezentanții medicilor de familie.
Și județul Cluj este pe această nefericită hartă.
Localitățile: Aiton, Bobâlna, Jichișul de Jos, Ploscoș, Suatu și Vad nu au medic de familie.
Localitățile: Bonțida, Cămărașu, Cășeiu, Cîmpia Turzii, Chinteni, Cuzdrioara, Florești, Gherla, Juc Herghelie, Luna, Mintiu Gherlii, Săvădisla, Suatu, Viișoara și Tritenii de Jos se confruntă cu deficit de medici de familie.
Bugetul pentru medicina primară e de 2.8 miliarde lei. Adică vreo 6% din totalul bugetului care trebuie să fie împărțit la 11.692 medici de familie. Rezultă cam 20.000 lei pe lună pentru funcționarea unui cabinet de medic de familie.
Din banii aceștia trebuie plătită chiria, utilitățile, consumabilele, contabilitatea, impozitele, salariul asistentei, dările la stat pentru amândoi.
Medicina primară e mult mai apreciată in alte state ale UE. Dacă vrei prevenție, tratamente paleative, degrevarea unităților de urgență, apelezi la medicina primară și nu încarci spitalele, așa cum se face în România.
Dar ce poți să mai zici altceva decât MI-E SILĂ de această clasă politică care nu a fost capabilă să pună în practică nici ce și-a propus: Strategia pentru medicina de familie și planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016?!
Problema la noi e că majoritatea fondurilor pe ”sănătate” merg spre unitățile mari spitalicești, acolo unde ”Dumnezeii medicali” sunt bine conectați la politic, unde grosul banilor poate fi redirecționați către băieții deștepți prin contracte de curățenie, furnizare aparatură, consumabile șamd, sau pe servicii compensate de imagistică în centre private (ale altor medici). O parte importantă din buget e rezervată decontărilor de medicamente (unele total degeaba), numai bine să prospere lanțurile de farmacii (multe deținute de politicieni – chiar și actualul ministru al Sănătății deține farmacii).
De aceea banii nu ajung la medicii de familie. De aceea nu sunt medici de familie suficienți. De aceea, cei care pot, își iau lumea în cap și fug de Grupurile Infracționale Organozate care conduc România de 30 de ani.
Și, gata!