Aritmiile cardiace sunt dereglari ale ritmului normal al inimii, fie sub raportul frecventei, fie sub cel al regularitatii frecventei cardiace, fie sub ambele. Astfel, aritmiile cardiace cuprind orice anomalie sau perturbatie in succesiunea normala de activare a miocardului.
Aritmiile au mai multe cauze: cardiopatia ischemica; leziuni valvulare; hipertiroidie; insuficienta respiratorie; dezechilibre hidroelectrolitice; consum excesiv de alcool sau tutun. Aritmiile cardiace pot varia de la persoana la persoana, uneori fiind complet asimptomatice, alteori ducand la pierderea constiintei sau chiar moarte subita cardiaca.
Manifestari
Din diferite motive inima poate bate neregulat, fie prea repede, fie prea incet. In mod normal, ritmul inimii este intre 60 si 100 de batai pe minut.
Toate formele de aritmie se manifesta prin aceleasi simptome: palpitatii, angoasa, oboseala, dispnee (suflu greu), ameteala, disconfort in piept, batai violente sau dureroase etc. Aritmiile pot sa nu fie simtite deloc, sau, dimpotriva, pot duce chiar la pierderi de cunostinta. Acestea apar atunci cand pulsul este sub 20 de batai pe minut sau peste 200 de batai pe minut.
In general, starea de constienta revine imediat ce pacientul este culcat pe spate, eventual cu picioarele ridicate, pentru a reda debitul necesar de sange in creier. Exista si riscul de oprire a inimii, fiind necesare masuri de reanimare (masaj cardiac si respiratie artificiala, defibrilare etc.).
Ceasornicul natural al inimii – o masa mica de celule speciale numite nodul sinusoidal – poate functiona defectuos si poate dezvolta o rata anormala a impulsului electric. Resuscitarea cardiopulmonara poate prelungi supravietuirea creierului in lipsa pulsului normal, dar defibrilatia este interventia care restabileste cel mai sigur ritmul cardiac sanatos.
Un ritm lent, cunoscut sub numele de bradicardie (mai putin de 60 de batai pe minut), de obicei nu pune viata in pericol, dar poate provoca anumite simptome. Cand acestea apar, implantarea unui stimulator permanent poate fi necesara.
Fibrilatia atriala este o aritmie frecventa ce apare in special la persoane in varsta. In mod normal bataile inimii sunt ritmice. In fibrilatia atriala semnale electrice anormale determina camerele superioare ale inimii, numite atrii, sa tremure sau sa fibrileze. O inima aflata in fibrilatie nu poate pompa tot atat de mult sange ca una normala. Fibrilatia atriala creste riscul pentru accidentul vascular cerebral (AVC).
Inima in fibrilatie face ca sangele sa se acumuleze la nivelul atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri in atrii. Daca inima pompeaza acest cheag in circulatie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. Cheagul poate obstrua fluxul sangelui catre creier, determinand producerea unui AVC. De aceea, medicii specialisti recomanda ca marea majoritate a persoanelor cu fibrilatie atriala sa fie tratate cu warfarina sau aspirina. Aceste medicamente impiedica formarea de cheaguri.
Tratamente pentru aritmii cardiace
Medicamentele sunt utilizate fie pentru a preveni o criza, fie pentru a intrerupe o criza deja inceputa. Ablatia prin radiofrecventa duce la eliminarea tesutului bolnav prin radiofrecventa – un curent de frecventa inalta este aplicat prin catetere. Procedura nu este dureroasa, dar poate dura cateva ore.
Defibrilarea si cardioversiunea sau socul electric extern este o procedura folosita de peste 30 de ani. Cu ajutorul a doi electrozi se aplica socuri electrice pentru a sincroniza din nou activitatea electrica a inimii. Defibrilarea poate fi o masura salvatoare in cazul unui stop cardiac provocat de fibrilatia ventriculara. Se efectueaza sub anestezie generala;
Defibrilatorul automat implantat este un dispozitiv electrotehnic compus dintr-o sonda intravenoasa permanenta si un compartiment continand o baterie si circuitul electronic corespunzator, ce este plasat in urma anesteziei sub pielea din regiunea pectorala.
Circuitul electronic urmareste in permanenta ritmul cardiac. In cazul unei tahicardii sau fibrilatii ventriculare, el produce descarcari intre 5 si 500 de volti, dupa nevoie. Aparatul functioneaza timp de 4-5 ani si poate fi reprogramat din exterior. Schimbarea acestuia necesita internare de o zi si anestezie locala. Este interzisa conducerea automobilului timp de sase luni de la implant.
Alimentatie curativa
Alimentatia bolnavului de aritmie cardiaca ar trebui sa fie completa si complexa. Nu se recomanda consumul unei mari de alimente bogate in amidon (paine, terciuri), care pot provoca retinerea apei in organism, situatie intalnita la persoanele cu aritmie.
Meniurile zilei trebuie sa contina alimente variate, dar mai ales fructe si legume proaspete, cat si ulei de peste. Iata cateva alimente premise: portocale, pere, zmeura, mere, prune, pepene verde si galben, struguri, coacaze (albe, rosii, negre), caise, ardei rosu, rosii, castraveti, napi, sfecla, patrunjel, porumb.
Prin cresterea nivelului de potasiu (aflat in cartof, varza, fasole, mazare, caise si prune uscate, ceapa) in organism, se poate produce brahicardie, iar prin scadere, tahicardie. O concentratie ridicata de calciu (aflat in lapte, cascaval, branza, seminte de susan, sardine) poate provoca fibrilatie ventriculara si oprirea inimii, iar una scazuta – cresterea tensiunii arteriale.
.ro
Foto: http://mymed.ro