Solicitarea Grupului Musai-Muszáj prin care numele Târgului de Crăciun să fie afișat și în limba maghiară a fost luată în seamă de organizatori. La sfârșitul săptămânii, la porțile târgului, pe lângă plăcuța cu numele evenimentului în limba română, apare și numele târgului scris în limba maghiară: „KARÁCSONYI VÁSÁR”.
„Grupul Musai-Muszáj salutăm atitudinea deschisă a organizatorilor și sperăm că din 2020 toate porțile ârgului vor întâmpina clujenii și în limba maghiară!”, au transmis reprezentanții grupului.
Pentru inițiativa Grupului Musai-Muszáj și pentru modul cum organizatorii au dat curs solicitării, acordăm Jos Pălăria ambelor părți!
Redăm mai jos solicitarea integrală a Grupului Musai-Muszáj:
Am creat această postare – adresată persoanelor deschise față de argumente raționale – pentru a aborda cele mai frecvente întrebări legate de folosirea limbii maghiare.
1. De ce este important să scrie și în limba maghiară pe tăblițele afișate pe porțile Târgului de Crăciun din Cluj, dacă maghiarii din Cluj vorbesc limba română?
• Amplasarea inscripțiilor multilingve nu ține de cunoașterea sau necunoașterea limbii române. Inscripțiile multilingve simbolizează nivelul de acceptare a comunităților lingvistice, buna coabitare și respectul mutual dintre acestea.
2. “Nicio minoritate nu are atât de multe drepturi precum maghiarii din România. De ce le trebuie și mai multe? “
• Această afirmație este greșită, deoarece doar în Europa, drepturile suedezilor din Finlanda sau germanilor din Italia sunt mult mai ample și extinse pe mai multe domenii decât cele ale maghiarilor din România. Pentru afișarea tăblițelor multilingve nu trebuie oferite mai multe drepturi, ci trebuie doar recunoscute și respectate cele existente.
3. Românii din Ungaria au inscripții în limba română?
• Da, de exemplu la Micherechi (Méhkerék) găsim tăblițe româno-maghiare. În Ungaria, spre deosebire de procentul de 20% din România, afișarea tăblițelor multilingve este obligatorie dacă procentul unei minorități depășește 10% din totalul populației.
4. Nici eu nu am pretenția când mă duc în Spania ca să scrie „Târgul de Crăciun” în română acolo. De unde vine această idee maghiarilor?
• A compara situația maghiarilor cu cea a turiștilor este greșită deoarece maghiarii din România nu au imigrat dintr-o altă țară. Ei s-au născut în România, chiar și părinții lor fiind plătitori de taxe în această țară.
5. De ce să ne ocupăm cu folosirea limbii maghiare atunci când spitalele sunt dotate prost, sistemul educațional este slab, salariile sunt mici etc.?
• A obiecta împotriva respectării drepturilor lingvistice doar pentru că folosirea limbii maghiare nu oferă soluții la diferite probleme este o abordare greșită. Folosirea limbii maghiare nu dăunează nivelului de trai, și nu împiedică soluționarea altor probleme. Nerespectarea drepturilor lingvistice, slăbiciunea sistemului educațional și corupția au un fundament comun: nerespectarea legii. Cu cât există mai multă nelegalitate, cu atât mai dificil va fi să ne așteptăm la respectarea legilor din partea autorităților.