Apărătorii Annei Horvath au cerut, ieri, la Înalta Curte de Casație și Justiție să fie chemat ca martor în proces și primarul Emil Boc, în calitatea sa de singur decident în executivul Primăriei Cluj-Napoca. Apărătorii fostului viceprimar și-au susținut solicitarea prin faptul că, până acum, ca martori în proces au fost chemați diverși funcționari din cadrul Direcției de Patrimoniu, ai Direcției de Urbanism șamd, persoane cu funcții mai mult sau mai puțin importante în lanțul decizițional, numai șeful municipalității nu, adică chiar adevăratul deținător al șampilei și al semnăturii decisive.
„Este normal să vină să explice domnul Boc, în calitatea sa de primar, dacă cineva a făcut presiuni asupra sa, de vreme ce Anna Horvath este acuzată că a făcut intervenții pentru omul de afaceri Fodor Zsolt. Pe primar nu l-a întrebat nimeni, deși era primul care trebuia întrebat, a făcut sau nu Anna Horvath presiuni asupra sa?”, a declarat deputatul UDMR Csoma Botond, unul dintre susținătorii Annei Horvat, care a fost prezent alături de aceasta la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Apărătorii fostului viceprimar vor încerca să demonstreze, astfel, că omul de afaceri Fodor Zsolt nu avea cum să fie ajutat de Anna Horvath fără acordul sau sprijinul primarului Emil Boc. Urmează ca Înalta Curte să pronunțe în 7 octombrie, printr-o încheiere, dacă admite solicitarea avocaților, în privința audierii lui Boc.
De altfel, și Anna Horvath a explicat, înainte să fie condamnată în primă instanță, că nu ar fi putut să-l ajute pe Fodor Zsolt, pentru că ea nu avea nicio puterea de decizie. Horvath a admis că s-a interesat la Direcția de Patrimoniu despre stadiul autorizării unei intervenţii la o clădire aflată în Piaţa Muzeului, la cererera omului de afaceri Fodor Zsolt, dar a motivat că gestul său ținea strict de atribuţiile ei de serviciu, de angajamentele asumate faţă de cetăţenii care se prezentau la ea în audienţă. Întrebată de magistratul Monica Rodina de măsurile luate după ce a aflat stadiul autorizării solicitării lui Fodor, Horvath a spus că nu ar fi avut cum să-i sancţioneze pe funcţionari, sau să-i impulsioneze.
„Viceprimarul nu are o putere executivă reală. Viceprimarul poate doar să-i propună primarului sancţionarea funcţionarilor”, a fost răspunsul Annei Horvath.
Se cere și desecretizarea mandatului în baza căruia a fost interceptată și urmărită Anna Horvath
În cererera depusă la Înalta Curte, apărătorii Annei Horvath au solicitat reaudierea unor martori și desecretizarea manadatului de securitate națională, în baza căruia aceasta a fost interceptată și urmărită aceasta. Potrivit apărătorilor fostului viceprimar, înregistrarea ambientală din 13 mai, 2016, în care Anna Horvath se afla la o cafea cu omul de afaceri Fodor Zsolt, în localul Camino din Cluj, ar constitui singura probă a procurorilor în acest dosar de corupție.
Înalta Curte se va pronunța în 7 octombrie în privința cererii formulate de Anna Horvath, iar în 10 noiembrie a fost fixat termenul de judecată.
Fostul viceprimar Anna Horvath şi omul de afaceri Zsolt Fodor, patron Euro GSM, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Cluj în 2017. Anna Horvath a fost acuzată că, în perioada februarie-mai 2016 şi-a folosit influenţa pe lângă funcţionari publici din Primărie, pentru „urgentarea avizării unor proiecte imobiliare” pentru care omul de afaceri Fodor Zsolt avea interese economice. În luna martie, a acestui an, ea a fost condamnată, de judecătorii Curții de Apel Cluj, la 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru trafic de influență și spălare de bani. În același dosar, patronul EuroGSM, Zsolt Fodor, a fost condamnat la închsioare cu suspendare în dosarul de trafic de influență și spălare de bani. Zsolt Fodor a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare, dar cu suspendare și efectuarea a 80 de ore de muncă în folosul comunității.
Pedeapsa mai aspră primită de Anna Horvath vine și ca urmare a refuzului acesteia de a efectua ore de muncă în folosul comunității.