Așteptăm o taxă și pe paraziții pe care-i plătim degeaba în Șparlamentul României. Dar, stai, că plătim cât nu merită.
Angajații din România care se îmbolnăvesc și au nevoie de concediu medical vor primi sume mai mici pentru perioada de îngrijiri medicale/recuperare. De la 1 ianuarie, guvernul a introdus o nouă taxă, de 10% din salariu brut. Indemnizațiile pentru concediile medicale erau taxate până la finalul anului trecut cu 25% pentru contribuțiile la asigurările sociale (CAS) și cu 10% impozit pe venit. De la 1 ianuarie 2024, la acestea se adaugă alți 10% – contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Procentul se aplică sumei brute a salariului, trecută de angajator în contractul de muncă.
De exemplu, la un salariu mediu de 7.500 de lei brut, un salariat care are nevoie de concediu medical poate pierde 750 de lei pe lună (sau valoarea aferentă perioadei de concediu).
Noua taxă a fost introdusă de Guvernul Ciolacu la finele anului trecut, printr-o ordonanță de urgență.
„Este o măsură profund nedreaptă. Cum poți să-i iei unui pacient cu cancer, când știi foarte bine cât suferă, 10% din bănuții ăia care oricum nu-i ajung”, a declarat președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, pentru Europa Liberă.
Măsura este prevăzută în OUG 115/2023 adoptată de Guvern pe 14 decembrie și publicată cu câteva zile înainte de Crăciun în Monitorul Oficial.
Textul ordonanței:
„La articolul 155 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:
« i) indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”
Printre argumentele aduse de Guvern se numără „obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent”, precum și alte obligații de a gestiona resursele și cheltuielile statului „în scopul menținerii stabilității macroeconomice”. Adică un căcat consumat cu polonicul.
Concediu medical, taxat cât salariul. Cu taxa pe taxă călcând
Astfel, procentului de 35% care reprezintă CAS și taxarea pe venit i se adaugă acum și 10% de la contribuția de asigurări sociale de sănătate. Rezultă un procent de 45% – asemănător impozitului pe salariu.
Taxa pe sănătate vizează și alte categorii de persoane, inclusiv cei care se asigură voluntar pentru concedii medicale, cum ar fi persoanele fizice autorizate (PFA) și profesiile liberale.
Ca și până acum, angajatorii vor reține aceste sume și le vor vira bugetului de stat.
Pe lângă o scădere a veniturilor în perioada concediului medical, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților oferă și alte cheltuieli pe care oamenii îmbolnăviți le-au avut de suportat din banii lor.
El enumeră analizele medicale, consultațiile medicale de la spitalele private în lipsa alternativei la cele publice, cumpărarea medicamentelor, cheltuielile cu un anume regim alimentar sau chiar și serviciile sociale în cazul celor cu o anumită invalididate.
„Omul, din venitul pe care îl are pe concediu medical, nu poate să acopere aceste cheltuieli și de multe ori e pus în situații neplăcute. Ori nu-și ia tratamentul care trebuie, ori nu mai continuă să facă analize medicale de specialitate”, adaugă Barbu.
Ce soluții sunt?
Suprataxarea indemnizațiilor care depășesc un anumit plafon este o posibilă soluție în acest sens, conform reprezentantului pacienților.
Vasile Barbu susține că „putea să se aplice acest impozit în cazul celor care, să spunem, valoarea concediului medical depășea media salariului lunar la nivel național”.
„O sumă anume, un plafon, un 3.000 lei sau, hai, 5.000 de lei. Sunt unii care iau pe concediu medical câte 10.000-12.000 de lei. La aceștia puteai să vii și să spui că ce este peste 5.000 de lei se impozitează, pentru că boala costă la fel, și la unul cu salariu mare, și la unul cu salariu mic”, argumentează el.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, se plângea vara trecută că în România există un număr prea mare de concedii medicale raportate la numărul de angajați.
„E clar că trebuie să ţinem fenomenul ăsta sub control, pentru că discutăm de foarte mulţi bani publici care se plătesc”, declara ministrul în iulie 2023.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu declara tot atunci că în 2022 au fost 8,1 milioane de concedii medicale la o populaţie lucrativă de 6 milioane de români.
„Este evident că s-a abuzat de acest fenomen şi vă anunţ că este o datorie de anul trecut (2022, n.red.) la concedii medicale de 6 miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro”, mai spunea premierul social-democrat.
Pe de altă parte, reprezentantul pacienților remarcă ironia acestei măsuri, care a venit tocmai din partea unui guvern condus de Partidul Social Democrat și menționează că este treaba statului să-i găsească pe cei care abuzează.
„Eu cred că se pot găsi soluții să se limiteze aceste abuzuri fără afectarea pacientului, pentru că statul are întotdeauna are grijă să-și protejeze interesele, de multe ori chiar cu afectarea gravă a intereselor cetățeanului”.
„Nu este o măsură socială, este chiar antisocială. Este făcută de un guvern în care avem un Partid Social Democrat, avem și o Constituție în care se spune că suntem un stat democratic și social, dar iată că nu ținem cont de această categorie socială a bolnavilor cu concedii medicale și cu un venit mic și le aplicăm și lor 10%”.
Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților mai spune că taxarea concediilor medicale cu CASS nu va elimina abuzurile, iar motivul pandemiei invocat de guvernanți chiar ar putea fi o cauză.
„Este posibil ca atunci, dacă n-au fost furnizori de servicii medicale, oamenii n-au avut unde să se ducă. S-au acumulat foarte multe cazuri care au fost mai complicate și, prin urmare, poate și concediile medicale au avut o durată mai mare, cu o nevoie de recuperare pe o perioadă mai lungă de timp”, exemplifică Barbu.
Concedii medicale vizate de contribuția de 10% pentru sănătate:
- concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă din cauza bolilor obișnuite sau accidentelor în afara locului de muncă;
- concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea bolilor și recuperarea capacității de muncă;
- Concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;
- concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
- concedii medicale și indemnizații pentru pacienți cu afecțiuni oncologice;
- concedii medicale și indemnizații de risc maternal.
Sunt excluse de plata CASS indemnizațiile acordate angajaților care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002.
Indemnizația pentru concediul medical este suportată din fondul de salarii al angajatorului în primele cinci zile, după care de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Vasile Barbu completează că ar fi nevoie de un audit realizat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care „să depisteze dacă s-a justificat sau nu cum i s-a dat concediu medical cuiva pentru nouă luni de zile” de exemplu.
„Dacă se întemeiază, îl lăsăm în pace. Dacă nu, să acordăm sancțiuni”, spune el.
Reprezentantul pacienților din România menționează că „se întâmplă destul de des” ca un pacient să mai primească un concediu medical, chiar și după spitalizare.
„Și așa li se dă 75% din valoare (salariu, n.r.), iar din acei 75% li se mai opresc acum încă 10%”, adaugă Vasile Barbu.
Codurile de indemnizații de asigurări sociale de sănătate:
01 – Boală obişnuită: 75%
02 – Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă: 100%/80%
03 – Accident de muncă: 100%/80%
04 – Boală profesională: 100%/80%
05 – Boală infectocontagioasă din grupa A: 100%
51 – Boală infectocontagioasă din grupa A pentru care se insistuie măsura izolării: 100%
06 – Urgenţă medico-chirurgicală: 100%
07 – Carantină: 100%
08 – Sarcină şi lăuzie: 85%
09 – Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la 7 ani sau copil cu handicap pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani: 85%
91 – Îngrijire copil bolnav cu afecțiuni grave, în vârstă de până la 18 ani: 85%
92 – Supravegherea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării: 85%
10 – Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru: fără a depăşi 25% din baza de calcul
11 – Trecerea temporară în altă muncă: fără a depăşi 25% din baza de calcul
12 – Tuberculoză: 100%
13 – Boală cardiovasculară: 75%
14 – Neoplazii, SIDA: 100%
15 – Risc maternal: 75%
16 – Unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare: 100%
17 – Îngijire pacient cu afecțiuni oncologice: 85%