Angajata de la Departamentul de drept privat al UBB Cluj, magistratul Annamaria Andrea Chiș a votat în Consiliul Superior al Magistraturii ca o judecătoare de la Oradea să fie sancționată disciplinar pentru că s-a luat de ambasadorul SUA, Hans Klemm.
Chiș, alături de Bogdan Mateescu și Mihai Balan au condamnat demersurile făcute de către Florica Roman, judecătoarea Curții de Apel Oradea care a ”îndrăznit” să facă o plângere penală împotriva ambasadorului SUA din România, Hans Klemm. Pentru a-i apăra spatele distinsului ambasador, cei trei reprezentanți din CSM, printre care și cadrul universitar de la UBB Cluj, Annamaria Chiș, au invocat cele mai puerile motive susținând că plângerea întocmită de Florica Roman i-ar fi atins reputația imaculată a americanului.
Spre norocul magistratului de la Oradea, CSM nu este format doar din cei trei membri menționați mai sus astfel că, printr-un vot majoritar (cinci vs. trei), Roman a scăpat de sancțiuni disciplinare.
În cazul în care nu știți speța, Florica Roman a depus o plângere penală împotriva ambasadorului SUA la București, Hans Klemm și a lui Valeriu Zgonea, ex-președintele Camerei Deputaților. Femeia a îndrăznit să vorbească despre acest demers pe blogul ei personal susținâd că cei doi au comis mai multe infracțiuni.
„Am trimis o plângere penală la DNA pe data de 18 mai 2016 împotrivă numiților Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite la București, și Valeriu Zgonea, Președintele Camerei Deputaților, pentru comiterea infracțiunilor de cumpărare, respectiv trafic de influență, solicitând în același timp luarea în considerare a arestării preventive a acestora.
Plângerea vine în urma faptului că, într-o conferința comună de presă ținută pe data de 13 mai 2016, aceștia au recunoscut public că și-au folosit influența pentru a promova și urgenta adoptarea unor legi susținute de SUA.
Dată fiind poziția ocupată de cei doi și influența pe care o au, precum și gravitatea deosebită a faptelor comise de aceștia, am solicitat DNA să aibă în vedere oprtunitatea aplicării dispozițiilor din Codul de procedura penală privind măsură arestului preventiv”, povestește judecătoarea Florica Roman.
Târâtă prin CSM
La scurt timp după, Inspecția Judiciară a luat-o în vizor cerând CSM-ului să o sancționeze disciplinar. Mai ales că Roman vorbea în plângerea ei despre influențele pe care Zgonea și Klemm le aveau asupra DNA, lucru recunoscut, cu jumătate de gură de către șefa instituției, nimeni alta decât Laura Codruța Kovesi.
Odată supuse la vot în plenul CSM sancțiunile disciplinare propuse de Inspecția Judiciară împotriva judecătoarei Roman, Chiș împreună cu Mateescu și Balan au votat pentru ca aceasta să fie trasă la răspundere. Norocul femeii de la Oradea a fost că restul membrilor din CSM au votat pentru respingerea proiectului și astfel a scăpat din ghearele Inspecție Judiciare.
Însă la mai bine de patru luni de când s-a luat decizia, în această toamnă, Chiș a trebuit să motiveze alături de ceilalți doi colegi de ce a considerat că Roman tebuia sancționată disciplinar. Motivele invocate de aceștia depășesc cadrul legislativ. Cu alte cuvinte, i-au luat în brațe pe Zgonea și Klemm transformându-i din infractori în victime.
A face publică o plângere penală, fie ea adresată DNA-ului, DIICOT-ului sau oricărui alt Parchet din țară nu înseamnă a condamna o persoană, ci mai degrabă o transparență a unei astfel de acțiuni. Mai ales că Roman a forumulat plângerea în calitate de simplu cetățean și nu de judecător.
Inspecția Judiciară a invocat faptul că „potrivit articolului 99, litera a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 24/2012, constituie abatere disciplinară manifestările care aduc atingerea onoarei sau probității profesionale ori prestigiul justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
Poți să te exprimi, dar să fii sancționat
De acord cu cele invocate de Inspecția Judiciară, tandemul Chiș-Mateescu-Balan susțin că distinsul cadru universitar al UBB Cluj a considerat că fapta judecătoarei Roman a fost gravă.
„Într-adevăr, pârâta judecător Roman Florica are dreptul la libera exprimare, recunoscut de art. 8 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și de dispozițiile art. 26 și 30 din Constituția României, însă publicarea pe blogul personal a articolului ‘Plangere la DNA împotrivă ambasadorului american Hans Klemm și Valeriu Zgonea pentru trafic de influență. Se cere arestarea lor preventiva’, aducând la cunoștința publicului și conținutul acestei plângeri, contravine obligației de rezervă impusă magistraților în exercitarea acestui drept. (…) În cauza de față, doamna judecător Florica Român a postat pe blogul personal floricaroman.wordpress.com un articol în care face afirmații neprincipiale la adresă numiților Hans Klemm, ambasadorul SUA la București și Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, precizând că a formulat plângere penală împotriva acestora, solicitând și arestarea preventivă, plângere pe care o atașează în continuarea postării.
Astfel, în condițiile în care doamna judecător Florica Român a înțeles să publice atât articolului menționat, cât și conținutul plângerii penale formulate împotriva ambasadorului Statelor Unite ale Americii și a președintelui Camerei Deputaților pe blog-ul personal, este evident că aceasta a acceptat posbilitatea ca această postare să fie accesibilă publicului și să fie preluată și de alte canale media, lucru care s-a și întâmplat.
În acest context, afirmațiile doamnei judecător nu reprezintă judecăți de valoare (care nu se pretează unei demonstrații a corectitudinii lor), ci reflectă prezentarea unor aspecte concrete.”
Majoritatea a scăpat-o
Cu toate acestea, hotărârea definitivă a CSM-ului a fost mai cerebrală. Cinci membri au decis că demersul magistratului de la CA Oradea nu face obiectul unei sancțiuni disciplinare.
„În concluzie, Secția, cu majoritate, reține că pârâta judecător Roman Florica nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa cu vinovăția cerută de lege pentru a o circumscrie unei abateri disciplinare, prin modul în care a înțeles să se manifeste în spatial public neurmărind ca prestigiul justiției să fie afectat” au decis majoritatea membrilor din Plenul CSM.