Analiza

Anatomia traficului din Cluj-Napoca: omul și mașina. Ce face Primăria pentru a rezolva aglomerația infernală?

Raportul om-mașină în Cluj-Napoca se apropie de egalitate. La un număr total de peste 410.000 avem aproape 300.000 de mașini înmatriculate (acesta este numărul oficial de autoturisme care circulă în Cluj-Napoca). Dacă punem la socoteală și mașinile celor care locuiesc în Cluj-Napoca, dar au autoturismele înmatriculate în alte județe, numărul total de autovehicule sare, în mod cert, de 350.000. 

Clujul are unul din cele mai mari parcuri auto din țară. Potrivit datelor pe care ni le-a furnizat conducerea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Cluj, la data de 30 aprilie, parcul auto al județului Cluj era format din 287.400 de mașini. În județ, erau 301.500 posesori de permise auto la sfârșitul lunii aprilie. În perioada 01 ianuarie-30 aprilie 2017, clujenii au înmatriculat 16.160 de mașini. 

Efectul real al acestei statistici îl simt pe propria piele locuitorii orașului în fiecare zi, când fac obișnuitul drum de acasă la serviciu și invers. Aglomerația este atât de mare încât mulți clujeni au renunțat la mașină și au înlocuit-o cu bicicleta, mijlocul de transport în comun sau cu mersul pe jos, când vremea le permite.

”Vara trecută am mai circulat cu mașina prin oraș, nu foarte des, atunci când am fost în întârziere sau ploua. Însă, din luna septembrie, am renunțat la mașină. S-au scumpit teribil parcările din zona centrală, s-a aglomerat orașul și am făcut un calcul. Un abonament cu 60 de călătorii pe toate liniile costă 60 de lei, dau cam 100 de lei pe taxi și Uber, pentru urgențe. Am reînvățat să merg cu trenul și pe jos. E drept, uneori ești constrâns de program, însă e mult mai rentabil decât să ții o mașină. Referindu-ne strict la oraș, au fost dimineți, luna asta, în care am făcut, cu tramvaiul, 45 de minute din Mănăștur până pe Barițiu. Și tot atât fac și pe jos. Probabil, tot atât aș fi făcut și cu mașina, apoi mai dura ceva până găseam un loc de parcare, apoi plăteam 2×12 lei parcare. Pentru ce? O pereche de tocuri se pot pune și în geantă, iar până la birou merg pe jos, vara aceasta”, ne-a povestit P., o tânără din Cluj-Napoca.  

De-a lungul anilor, municipalitatea a mai aplicat soluții pentru decongestionarea traficului din oraș care, din nefericire, au avut mai mult un efect de pansament. Până nu avem autostradă pe ruta Gilău-Apahida și mai multe parkinguri în oraș, nu vom putea vorbi despre o fluidizare reală. Viceprimarul Dan Tarcea admite că avem o problemă în ceea ce privește supraaglomerarea orașului cu autovehicule și spune că aceasta se va reduce abia după ce vor fi implementate soluțiile anunțate încă din luna octombrie a anului trecut.   

“Într-adevăr, Clujul este un magnet pentru orașele și județele limitrofe (în ce privește traficul rutier n.r.). O parte din soluții sunt deja în curs de implementare; altele urmează să fie făcute în vara acestui an. Dar prioritar pentru municipiul Cluj-Napoca este centura ocolitoare sud sau autostrada Gilău-Apahida, fără de care nu va putea fi o decongestionare reală a traficului. Toate celelalte măsuri de decongestionare sunt pansamente care rezolvă situația local, dar nu rezolvă chestiunea de ansamblu. Abia în momentul în care vor fi implementate și benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun, se va vedea o îmbunătățire a traficului”, a declarat Dan Tarcea.

Printre soluțiile gândite de administrația orașului ca să ne fie mai bine în trafic, se numără și un nou parking în zona centrală, lărgiri ale unor sensuri giratorii și autobuze electrice, ca să încurajeze utilizarea mijloacelor de transport în comun.

“Amintesc câteva dintre proiectele pe care le avem în derulare: este vorba despre lărgirea străzii Câmpului la 3 benzi, reorganizarea străzii Izlazului, sens giratoriu Câmpului cu strada Moților-Calea Mănăștur, bandă dedicată și bretele la sensul giratoriu din Mărăști, bretea la sensul giratoriu de pe strada Viilor. Pe Aleea Bibliotecii am extins de la 2 la 3 benzi. În paralel, suntem în discuții avansate și cu parkinguri. Discutăm despre parkingul de la catedrala greco-catolică – acolo deja sunt avansate discuțiile pentru a face un parking subteran – și am demarat deja procedurile pentru un parking la Oncologie. Sunt deja câteva soluții punctuale pentru zona centrală.

Cu siguranță, aceste soluții vor îmbunătăți traficul și vom dori să încurajăm folosirea mijloacelor de transport în comun și a bicicletelor. Pentru asta ne dorim să avem un sistem integral de piste de biciclete; pistele să aibă continuitate. Vrem să încurajăm și mersul pe jos și cu mijloacele de transport în comun, de aceea anul acesta vom achiziționa câteva mijloace de transport noi. Avem în desfășurare o licitație pentru 30 de autobuze electrice și pentru 50 de autobuze și troleibuze și 6 garnituri de tramvai.

În condițiile în care reînnoim parcul și avem un parc auto cât mai bun și mai nou, va crește și apetitul clujenilor să folosească mijloacele de transport în comun. Concomitent, am avut și câteva soluții în ce privește reglementarea parcărilor din zona centrală. Astfel, am limitat staționarea în zona 1 la maxim trei ore, lucru care deja se vede prin îmbunătățirea numărului de locuri de parcare. Deci, până la urmă, am încercat să venim cu niște soluții viabile pentru a decongestiona traficul din Cluj-Napoca”, ne-a spus viceprimarul Dan Tarcea. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *