Dezinformarea legată de Ucraina circulă cu aprobarea și chiar susținerea unor lideri politici români din încercarea vădită de a rămâne relevanți în fața unui electorat din ce în ce mai expus la narativele AUR, este concluzia unei analize realizate de Expert Forum (EFOR).
- Denumit „Pe valurile populismului”, raportul EFOR pune sub lupă discursurile liderilor politici în două situații care au inflamat agenda publică din România de la începutul războiului: legea minorităților din Ucraina și scandalul Bîstroe.
”Coaliția Națională pentru România (nickname pentru PSD+PNL+UDMR) a preluat frâiele țării cu aproximativ 3 luni înainte de invazia Rusiei în Ucraina. De atunci, derapajele democratice interne s-au înmulţit. Susținerea pentru Ucraina a părut să fie una din puţinele constante de politică ale coaliției. În plan extern, România este un partener de nădejde pentru Ucraina. Discursurile politicienilor noştri la Bruxelles și Washington sunt clare, recunoaștem importanța războiului pentru propria securitate și rămânem loiali cauzei occidentale pro-Ucraina. Însă cu cât alegerile din 2024 se apropie, cu atât e mai diferit ceea ce comunică politicienii noștri în română față de engleză”, precizează EFOR.
”În plan intern, exploatarea unor narative de dezinformare cu scopul de a câștiga câteva procente din electoratul cu tendințe naționalist-suveraniste nu mai este o tactică specifică doar partidului AUR. În ultimele luni, partidele de la guvernare nu s-au abținut din a face declarații controversate, profitând de potențialul de popularitate al scandalului din jurul canalului Bîstroe, dar și legat de tema drepturilor minorității românești din Ucraina. Acest trend de a capitaliza politic dezinformarea normalizează discursul ambiguu legat de Ucraina și legitimează opinii care pun la îndoială susținerea României pentru țara vecină”, se mai arată în analiză.
Conform raportului, în topul celor mai virale conturi politice care comunică, începând cu 2022, pe subiectul Ucraina, îi găsim pe George Simion, Marcel Ciolacu, Sebastian Suciu (parlamentar AUR), Klaus Iohannis și Partidul Național Liberal.
În ceea ce privește ”primul val mainstream de populism – Legea minorităților din Ucraina”, EFOR scrie că ”ceea ce au omis convenabil politicienii, influencerii și presa să spună este că Ucraina rămâne la această decizie în plin război cu Rusia, război care a fost motivat și pe pretextul apărării minorității etnice rusești de pe teritoriul Ucrainei. Rezonabil ar fi fost să înțelegem că nu minoritatea românească era ținta Ucrainei și să purtăm discuții pe baza acesteia”.
Iar cel mai viral comunicator pe acest subiect pe rețelele de socializare a fost George Simion, care ”a propus măsuri exagerate precum stoparea ajutorului către Ucraina”. Dar poziția lui nu a fost izolată, mai notează EFOR.
”Marcel Ciolacu, liderul partidului PSD mai că i-a batut obrazul lui Zelenski că nu protejează minoritatea românească într-un comunicat de presă al PSD, MAE a criticat lipsa avizului Comisiei de la Veneția, iar Rareș Bogdan, europarlamentar din partea PNL a susţinut că Ucraina jigneşte România cu această lege”.
”Vocile extreme și categorice sunt în top pe acest subiect, pe care au ajuns să-l stăpânească. George Simion, prezentatorul de showbiz devenit influencer Dan Negru, Diana Șoșoacă și multe alte figuri naționaliste au dominat feed-ul de știri al românilor, nu informația obiectivă”, mai notează EFOR.
În ceea ce privește cel ”de-al doilea val – Canalul Bîstroe”, acesta ”merge pe rețeta scandalului din decembrie cu drepturile minorităților, doar că a avut parte de o răspândire mult mai amplă. Contextul acestui diferend administrativ dintre România și Ucraina care datează de ani de zile a fost răstălmăcit și folosit pentru a crea un circ mediatic. Miza? Denigrarea Ucrainei prin declarații politice inflamate fără dovezi”, se mai arată în raportul EFOR, care îi plasează în topul postărilor virale de pe rețelele de socializare pe această temă pe George Simion, Marcel Ciolacu și 60am.ro.