Emil Boc a primit astazi, in premiera, prima vizita a DNA Cluj in calitate de sef al Primariei. E un inceput. Desi presa locala scrie de ani de zile despre firmele de casa din instituie, despre clica lui Boc care s-a infruptat pe saturate in 12 ani din muntii de bani publici, DNA Cluj n-a mai trecut pe la Primaria de pe Motilor de la arestarea lui Apostu. Care a fost „comanda” de la Bucuresti, nu initiativa locala.
Cel mai trist este insa ca clujenii simpli refuza pur si simplu sa ia la cunostinta despre aceasta stare de fapt, despre actele de coruptie intreprinse de oamenii condusi de Boc.
De aceea, ca tot a venit azi DNA Cluj sa ridice acte despre o firma „de casa” a Primariei – CORAL IMPEX – o sa facem noi un „material informativ” pentru procurori. Dar mai ales pentru cetateni. Si sa aratam cum Emil Boc a reusit din 2004 incoace sa ingroase burdihanele clicii pedeliste din Cluj-Napoca.
Totul, impotriva cetatenilor
In ultimii zece ani, clujenii au platit din buzunar zeci de milioane de euro pe contracte paguboase, bani incasati in numele bunastarii orasului de firmele de casa agreate de administratia Boc. Ziar de Cluj va va demonstra cum contractele multianuale sau parteneriatele public-private s-au dovedit a fi in timp in detrimentul banului public. De la cel mai recent exemplu al societatii Coral Impex, anchetata de DNA Cluj in aceasta dimineata pana la contractele nemuritoare cu Rosal si Brantner Veres pentru salubrizare, Diferit-Kiat pentru asfaltari sau parteneriatele public-private care s-au dovedit a fi esecuri, Ziar de Cluj va arata cum s-au risipit banii clujenilor in folosul firmelor apropiate politicienilor.
Dezinsectia Clujului a ajuns sa coste peste 10 milioane pe an. De la un milion, cat era in 2006
Coral Impex, societate anchetata de DNA Cluj astazi cu privire la contractul de dezinsectie cu Primaria Cluj-Napoca, a incasat, din 2006 incoace, peste 15 milioane de euro de la bugetul local, potrivit unei anchete Actual de Cluj.
Atat i-au costat pe clujeni tantarii, rozatoarele si capusele din oras. Practic, mare parte din acesti bani au fost aruncati la propriu, in aer. Initial, contractul Primariei Cluj-Napoca cu aceasta societate din Ploiesti a fost semnat in 2006. In urma unei licitatii publice. Atunci, era vorba de un acord-cadru, pe perioada de patru ani. In 2006-2010, Coral Impex, patronata de Alexandru Badea, om de afaceri care are contracte similare in cel putin sase judete din tara – dupa cum arata ancheta DNA a procurorilor clujeni – a incasat pentru serviciile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, 19 milioane de lei, adica 4,2 milioane de euro.
Contractul cu aceasta societate avea sa expire in 2010, insa din initiativa primarului – pe atunci Sorin Apostu – s-a decis prelungirea acestuia pentru urmatorii 7 ani si 7 luni. Efectiv, prelungirea contractului a intrat in vigoare in vara lui 2011. De atunci, sumele platite catre aceasta societate, pentru deratizarea domeniului public, au crescut exponential, de la an la an. Datele obtinute de actualdecluj.ro, in baza unei solicitari de informatii publice, arata urmatoarele: in perioada de prelungire, adica 2011-2014 (contractul este inca in vigoare, pana in 2018), Primaria Cluj-Napoca a platit acestei societati 38,3 milioane de lei, adica 8,6 milioane de euro. In medie, Coral Impex incaseaza de la administratia publica clujeana, zece milioane de lei pe an.
Fara doar si poate, acesta este un contract pagubos pentru clujeni. Daca, in 2006, cand a inceput relatia contractuala cu aceasta societate, clujenii plateau putin peste un milion de lei pentru serviciile de deratizare a dmeniului public, acum daravela a ajuns sa coste 10 milioane de lei!
Chiar daca prelungirea contractului s-a facut pe vremea in care primar era Sorin Apostu, edilul actual al Clujului este direct responsabil de efectuarea acestor plati.
Sub semnatura lui Emil Boc sunt platite facturile lunare catre aceasta societate. Mai mult, clujenii si-au aratat nemultumirea fata de serviciile oferite de aceasta societate, iar conducerea Primariei Cluj-Napoca nu a luat masuri. Spre exemplu, in raportul de activitate al TNL Cluj-Napoca condus de consilierul local Ioan Bildea, raport pe 2014, se arata ca „am atras atentia, impreuna cu colegii mei consilieri din partea PNL Cluj-Napoca, asupra dezinsectiei ineficiente realizate de firma Coral. Contractul dintre primarie si firma Coral a fost prelungit, fara respectarea normelor legale, la sfarsitul anului 2010”.
Duct City, un alt contract ratat marca Emil Boc
Duct City, proiectul major al administratiei locale clujene, prin care toate cablurile de telefonie si internet trebuie ingropate, este un mare rateu al administratiei Boc. In 2011, Cluj-Napoca trebuia sa fie un oras curatat de cabluri. In schimb, in aprilie 2014, doar 25 de strazi din oras erau scapate de panza de paianjen de pe stalpi. CFO Integrator, firma care realizeaza infrastructura, a realizat lucrari mai intense de ingropare a cablurilor in ultimele luni, odata cu modernizarea strazilor din centrul Clujului. Cu toate acestea, Cluj-Napoca este departe de a scapa de cabluri. Surpriza vine din partea societatii, care sustine ca acest contract trebuie suplimentat cu inca 160 de kilometri, din cauza extinderii orasului din ultimii ani. In acest ritm, clujenii nu vor scapa de cabluri niciodata.
In 2008, Primaria Cluj-Napoca si primarul Emil Boc au incheiat un parteneriat pentru realizarea unei retele subterane in care sa fie ingropate cablurile de transfer de date (telefonie, internet, etc) care sunt agatate pe stalpii din Cluj-Napoca. Societatea castigatoare, CFO Integrator, controlata de un grup de oameni de afaceri cu optiuni liberale, s-a obligat ca in termen de trei ani sa faca o retea de circa 300 de kilometri, pe care sa o administreze timp de 20 de ani. In contrapartida, Primaria Cluj-Napoca trebuie sa primeasca 1% pe an din veniturile provenite din exploatarea retelei si se obliga sa ii convinga pe operatorii de date sa isi mute cablurile de pe stalpi in subsolul Duct City. Redeventa platita de societate Primariei Cluj-Napoca a fost stabilita la minim 100.000 de euro pe an.
In 2011, toate cablurile din Cluj-Napoca trebuiau ingropate, adica 300 de kilometri in tot orasul. Suntem in 2015, iar datele actualizate arata ca, pana acum, CFO Integrator a realizat putin peste jumatate din Duct City.
Mai mult, cei de la CFO Integrator au o alta “surpriza” pentru Primaria Cluj-Napoca: extinderea orasului din ultimii ani a dus la o suprafata mult mai mare de cabluri ce trebuiesc ingropate. Contractul a fost semnat pentru 300 de kilometri, iar realitatea din teren indica 460 de kilometri!
Diferit si Kiat au „muls” bugetul local de 115 milioane de euro in 10 ani
In ultimii zece ani, intretinerea si modernizarea drumurilor din municipiul Cluj-Napoca s-au realizat de societatile Diferit si Kiat, considerate de catre presa locala, mai ales ca vorbim deja de un deceniu, „firmele de casa” ale Primariei.
Au incasat zeci de milioane de lei in fiecare an, totalizand aproape 508 milioane de lei in perioada 2004-2014. Adica peste 115 MILIOANE de euro.
Ultimul contract cadru a fost semnat in 2010 pe o perioada de 4 ani, iar dupa expirarea acestuia in decembrie 2014, intretinerea si modernizarea strazilor s-a predat in gestiunea directa a Regiei Autonome a Domeniului Public, din subordinea Primariei.
Societatea clujeana Diferit a intrat in peisaj inca din primul mandat al primarului Emil Boc, fiind preluata de la administratia funariota. In perioada 2004-2006, societatea a incasat dn bugetul local nu mai putin de 14,5 milioane de lei pentru reparatii si modernizarea strazilor din oras.
In 2007, la doar cateva luni de infiintare, intra in schema si societatea Kiat, cu sediul la Bucuresti. Timp de patru ani ambele societati lucreaza pe strazile din oras si incaseaza un total de 134 de milioane de lei, din care partea Diferit reprezinta aproximativ 69 de milioane de lei.
Apoi, din 2011, culmea!, cele doua societati se asociaza si castiga contractul estimat la 600 de milioane de lei pentru intretinerea si modernizarea strazilor din Cluj-Napoca.
In cadrul contractului semnat in 2010 si expirat in 13 decembrie 2014, Diferit-Kiat a decontat 358.919.916 de lei, adica 81,5 milioane de euro.
Diferit SRL a fost infiintat in 2001 la Cluj-Napoca si ii are asociatie pe Nicolae si Denisa Petri. Administrator este Grigore Vadean, iar obiectul de activitate este “Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor”. In ultimii zece ani societatea a avut un parcurs ascendent – de la 9,2 milioane de de lei cifra de afaceri in 2005 la peste 40 de milioane in 2008 si 2009, ajungand la o cifra de afaceri de 132 de milioane de lei in 2013. De asemenea, profitul societatii a crescut an de an, de la 1,6 milioane de lei in 2005, la maximul de 9,8 milioane in 2012 si 6,5 milioane de lei in 2013.
Kiat Group Construct a fost infiintat la finalul anului 2006 cu sediul la Bucuresti si ii are asociati pe Mustafa Bekar, Tamer Atalay si Atalay Deniz. De la o cifra de afaceri de 11,5 milioane in 2007, societatea a ajuns la aproape 38 de milioane de lei cifra de afaceri in 2013. In primul an -2007 – profitul a fost de 3 milioane de lei, ajungand maximul in 2011 – 7,7 milioane de lei. In 2013 profitul inregistrat de Kiat Group a fost de 4,5 milioane de lei.
Este deja de notorietate ca Mustafa Bekar, actionarul Kiat Group Construct, a fost audiat in dosarul de coruptie al fostului primar Sorin Apostu. Bekar a fost acuzat de procurorii DNA Cluj ca i-ar fi cumparat lui Apostu un bilet de avion pe ruta Bucuresti-Targu Mures, i-ar fi platit cazarea la un hotel din Bucuresti si a fost surprins in imagini in repetate randuri iesind din curtea unde locuieste fostul primar Sorin Apostu. De altfel, numele firmei Kiat SRL a capatat notorietate la nivel national dupa ce in presa a aparut informatia ca una dintre actionarele firmei, Liliana Calin, ar fi o apropiata a lui Emil Boc.
Consortiul Diferit-Kiat nu ramane fara robinetul de bani de la bugetul local, chiar daca la finalul anului trecut a expirat contractul pentru intretinerea strazilor. Licitatia pentru modernizarea tramei stradale din zona industriala a Clujului a fost castigata de aceeasi asociere, Diferit-Kiat, pentru 53 de milioane de lei.
Problema salubrizarii, prelungita la nesfarsit
Un alt contract “antic” al administratiei clujene este cel pentru salubrizarea stadala si deszapezire. Desi este expirata de doi ani, concesiunea fiind semnata pentru opt ani, Primaria Cluj-Napoca nu se grabeste sa organizeze o noua licitatie, dupa ce doua astfel de proceduri au fost anulate. In tot acest timp, exista o Hotarare de Consiliu Local care permite prelungirea contractului cu firmele Rosal si Brantner Veres pentru acest serviciu pe termen nedefinit, pana la semnarea unui nou contract. Astfel, cele doua firme favorite continua sa incaseze bani frumosi an de an, fara licitatie.
Brantner si Rosal detin monopolul pe serviciie de salubrizare si deszapezire inca din 2005, costul anual platit de primarie ridicandu-se la aproximativ 5 milioane de euro pe an. Interesant este ca, in 2013, anul in care expirau contractele cu Brantner si Rosal, Emil Boc s-a impotrivit prelungirii acestora. Numai ca, intre timp, se pare ca s-a razgandit, iar printr-o Hotarare de Consiliu Local s-a legiferat ca aceste contracte pot fi prelungite la nesfarsit, pana ce primaria va semna cu alti operatori, pentru urmatorii opt ani. In septembrie 2013 si in februarie 2015, Primaria a scos la licitatie, de doua ori, serviciile de salubrizare stradala si deszapezire, insa de fiecare data, procedurile au fost anulate. Acum, Primaria sustine ca nu mai scoate la licitatie acest contract, pana nu se va schimba legislatia nationala care reglementeaza oganizarea acestor proceduri.
In acest context, vechile contracte, semnate in urma cu zece ani cu Brantner si Rosal, sunt prelungite la nesfarsit. Totusi, din cauza incertitudinii, cele doua societati nu fac investitii pe termen lung in infrastructura. Clujul a ramas fara cosuri de gunoi pe strazi, iar masinile care se folosesc la ridicarea gunoaielor sunt depasite din punct de vedere tehnic.
Iluminatul de sarbatori, kitsch pe bani publici. Nota de plata 2 milioane de euro
Administratia locala a platit anul trecut, pentru iluminarea orașului de sarbatori, peste 1,6 milioane de lei, fara TVA. La aceasta suma se adauga sponsorizari ale unor firme private, care au impodobit diferite spatii verzi in cadrul programului “Adopta un spatiu verde”. Cele mai multe dintre aceste firme au contracte cu primaria pentru diverse servicii: modenizare strazi, intretinere spatii verzi, deratizare sau lucrari de urgenta la cladirile din patrimoniu.
Banii pe iluminatul ornamental de sarbatori se platesc in baza unui acord cadru incheiat in 2013, pe patru ani, cu asocierea Elba Timisoara – Neon Lighting Cluj la valoarea totala de peste 7,4 milioane de lei.
Pentru imbodobirea pietei Unirii, administratia a organizat anul trecut o licitatie publica. Cortina octogonala cu 200 de ghirlande a fost atribuita catre Elba pentru peste 160.000 de lei. Si asta separat de acordul cadrul pentru iluminarea orasului.
Parkingul intrat in faliment din cartierul Marasti
Inceputurile afacerii Parking Marasti au fost roz: la nici o jumatate de an dupa ce a castigat alegerile locale, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a realizat un contract de asociere, fara nici un fel de licitatie, cu o firma a unui coleg de alianta, liberalul Mircea Chertes, fost Consilier de Stat in cadrul Cancelariei Primului-Ministru, pe vremea aceea Calin Popescu Tariceanu, care a primit pe tava afacerea. Astfel, la vremea respectiva, medicul veterinar Chertes, cu o firma infiintata de abia cu cateva saptamani inainte de asociere, fara nici un angajat pe firma, fara nici o lucrare anterioara, a primit in incredintare constructia unui parking pe domeniul public.
Apoi, in februarie 2005, dupa numeroasele sesizari ale presei, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a decis rezilierea contractului si scoaterea terenului si a constructiei parkingului la licitatie. Iar comisia de licitatie a decis ca cea mai avantajoasa oferta este tot cea a liberalului Chertes, adica SC Parking Marasti.
In urma cu un an, firma care administreaza Parkingul din Marasti a intrat in faliment. Fiind in mod constant ocupata sub 10% din capacitate, conducerea nu a putut acoperi creditul accesat de la Banca Italo-Romena, care a cerut falimentul societatii. Parkingul din Marasti avea o capacitate de 250 de locuri de parcare, iar investitia in constructia parkingului a fost de 4,5 milioane de euro, fiind construit pe un teren concesionat de Primaria Cluj-Napoca. Potrivit parteneriatului, administratia locala a concesionat spatiul de 1.500 de metri patrati pentru o perioada de 49 de ani. Prevederile mai arata ca societatea SC Parking Marasti SRL trebuie sa plateasa o taxa de redeventa de 12.000 de euro pe an, timp de 25 de ani. Cu toate acestea, conform contractului, concesiunea nu se transmite altei societati.
Teren in buricul Clujului pentru un parking gol
Terenul pe care s-a construit parkingul Multiplex Leul din piata Mihai Viteazul a fost concesionat prin licitatie publica in 2005. Durata concesiunii este de 49 de ani, iar pretul de pornire a licitatiei a fost de 100 de euro. In urma licitatiei publice, castigator a fost declarat S.C. Ardeal Construct SRL care, pentru 110 euro, a primit in concesiune cei 3.616 mp pentru a ridica parkingul cu 425 de locuri in spatele halei agroalimentare. Radu Vlas, patronul S.C. Ardeal Construct SRL este cunoscut ca fiind un apropiat al PDL-ului, iar investitia facuta de acesta pentru ridicarea parkingului a fost de 17 milioane de lei.
Redeventa pentru terenul concesionat de Primarie pentru construirea parkingului din Mihai Viteazul este de 397.000 de euro pe cei 49 de ani. Adica putin peste 8000 de euro pe an. Investitia s-a dovedit a fi un esec: gradul de ocupare al celor 425 de parcari este intre 10% si 15%, in timp ce pe strazile din jurul parkingului masinile stationeaza in voie.
Parteneriat cu pierdere IMENSA. Primaria ar putea fi obligata sa plateasca 1,7 milioane de euro despagubiri
Unul dintre cele mai mai proiecte imobiliare ale Clujului a fost construirea de catre firma Impact Developer&Contractor a unui cartier de locuinte pe 267 de hectare pe Dealul Lomb. Firma era controlata de omul de afaceri Dan Ioan Popp care a semnat cu municipalitatea clujeana in 2007 un contract de asociere, in acest sens fiind infiintata firma Lomb S.A. Conform contractului, Impact trebuia sa construiasca 6.000 de unitati locative cu o investitie de 650 de milioane de euro. Primaria trebuia sa puna la dispozitia investitorului terenul, iar acesta, in urma contractului semnat, s-a angajat sa il viabilizeze, urmand sa predea administratiei locale 89 de hectare cu utilitati, plus un numar de 75 de locuinte sociale in termen de un an de la obtinerea autorizatiei de constructie.
Ulterior Impact, a intrat in insolventa si a dorit sa scoata din actionariatul firmei Lomb SA Primaria, pe motiv ca municipalitatea nu a facut dovada aportului la capitalul social cu terenul. In prezent, pe langa faptul ca nu s-a facut nimic din proiect, Primaria Cluj-Napoca are doua procese pe rol cu firma Impact. Primul este cu Impact Developer & Contractor SA, proces in care Impact SA, fostul asociat al administratiei clujene in Proiectul Lomb, cere rezilierea contractului de asociere dintre cele doua parti si daune de 61 de milioane lei pentru nerealizarea conditiilor impuse de contractul initial si profitul nerealizat din asocierea cu Primaria. Un alt proces este intre Clearline Development & Management SRL (fosta SC Lomb SA) si Primaria Municipiului Cluj Napoca, proces in care Impact SA, care detine Clearline, cere daune de 17 milioane lei. In cazul in care va pierde cele doua procese Primaria ar urma sa plateasca firmei Impact peste 1,7 milioane de euro.
Cartierul Tineretului: o paguba de 9 ani, 100 de hectare de teren si bani publici aruncati pe apa sambetei
Proiectul numit Cartierul Tineretului SRL a inceput in 2006, pe vremea in Boc era primar, cu o asociere intre municipalitate si firma Polus Real Estate, aflata in administrarea omului de afaceri Arpad Paszkany. Se vorbea nu nu mai putin de 6.000 de locuinte noi, in zona Bulevardului Muncii.
Mai exact Cartierul Tineretului ar fi trebuit sa cuprinda 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente în locuinte cu terasa, 71 de case insiruite, 300 de case cuplate, 358 de case detasate, 162 de vile pe terenuri individuale si 384 de apartamente in regim de locuinte sociale. In plus, cartierul ar fi avut cresa, gradinite, o scoala medie si un liceu, centre medicale, un spital, patru biserici, politie, posta, banca, pompieri sai centru comunitar, precum si magazine, galerii, centre comerciale si chiar un hypermarket. Nu ar fi lipsit nici zonele verzi, potrivit zf.ro.
Potrivit clujust.ro, primaria a pus la bataie 207 de hectare, iar partenerul ar fi venit cu o investitie de 200 de milioane de euro. Au trecut noua ani, timp in care asocierea a “produs” doar un numar mare de procese intre parti, pe de o parte intre primarie si Polus Real Estate, pe de alta intre Arpad Paszkany si asociatii din companie.
Un alt episod din aceasta “epopee” a avut loc in 2009, cand proiectul s-a convertit, la dorinta Consiliului Local Cluj, intr-unul de producere de energie verde. Hotararea nu a fost aprobata de Iris Ventures Limited, actionarul majoritar de la Polus, asa incat a demarat o alta serie de procese.
Dincolo de acestea se mai intrevede un pericol: potrivit sursei citate, reprezentantii Iris Ventures Ltd sustin ca firma Cartierul Tineretului SRL trebuie lichidata, si ca primaria clujeana trebuie sa le dea inapoi investitiile realizate pe terenul unde ar fi urmat sa se inalte cartierul de locuinte. In acest caz, compania ar putea sa se aleaga cu jumatate din terenul oferit de municipalitate in contract, in jur de 100 de hectare. Numai contractul pentru serviciile juridice necesare in acest context poate scoate din buzunarul clujenilor 15.000 de euro.
Contractul etern cu Tirrena Scavi: Primaria Cluj da cu o mana si cere de cinci ori mai mult cu alta
La inceputul anului trecut, consilierul local PNL Ioan Bildea il acuza pe Emil Boc ca plateste catre asocierea JV Consorzio Garboli Conicos SpA -Tirrena Scavi SpA, din banii clujenilor, o “restanta” de peste 500.000 de euro ramasa de pe vremea primarului Apostu. Raspunsul lui Boc a fost ca primaria, la randul ei, a dat in judecata asocierea de firme pentru o suma de cinci ori mai mare. Consilierul Mirel Tagorean, cel fara de care nu se puteau acorda banii, refuza sa vorbeasca despre subita asociere cu PDL.
“In urma unei decizii judecatoresti irevocabile si definitive, care a dat castig de cauza solicitarilor asocierii JV Consorzio Garboli Conicos SpA -Tirena Scavi SpA, municipalitatea este obligata la plata unor despagubiri in valoare de 2.650.600,45 lei. Aceasta situatie este o consecinta directa a deciziei adoptate in unanimitate de catre Consiliului local Cluj-Napoca, in anul 2011, cand, prin HCL 374, legislativul a decis sa nu accepte propunerea de conventie propusa de catre Primarie, in urma negocierilor cu firma italiana, aceasta adresandu-se instantei si obtinand castig de cauza”, replicau oficialii institutiei.
Mai mult, consilierul PNL spunea chiar ca primaria a pierdut intentionat procesul cu firma italiana si ca angajatii directiei juridice ai institutiei au intarziat intentionat cu unele acte care le-ar fi venit in ajutor.
Intelegere PDL – PP-DD
Amintim ca administratia a aprobat, la finalul lui 2013, directionarea a peste 2,6 milioane de lei (580.000 de euro) din bani publici catre consortiul Garboli Conicons-Tirrena Scavi, cei responsabili de programul 288 de strazi, inceput in 2005. La acea vreme, municipalitatea avea un total de peste 640 de dosare, in care i se pretindeau despagubiri si cheltuieli de judecata de peste 70 de milioane de euro, la care se mai adauga alte pretentii inca necuantificate.